România face un pas istoric în recunoașterea și combaterea violenței de gen. Pentru prima dată, termenul „femicid” – uciderea unei femei sau fete pe criterii de gen – ar putea fi introdus în legislația națională. Propunerea legislativă, semnată de 273 din cei 464 de parlamentari și parlamentare, are cel mai mare sprijin politic din întreaga istorie post-decembristă a Parlamentului. Propunerea a primit susținerea parlamentarilor din mai multe partide (PSD, PNL, USR, UDMR, AUR) și din grupul minorităților naționale. Partidele parlamentare care nu se regăsesc pe lista susținătorilor sunt SOS și POT. Inițiativa propune modificări semnificative în Codul Penal, prin care crimele asupra femeilor ar urma să fie pedepsite mai aspru. Femicidul ar putea fi astfel sancționat cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar cu detenție pe viață. În prezent, legislația românească nu face o distincție clară între omor și omorul motivat de gen, ceea ce a dus la o minimizare a fenomenului de violență împotriva femeilor. Doar în primele 10 luni ale anului 2025 au fost raportate (oficial) 50 de cazuri de femicid. Cele mai șocante cazuri și totodată cele mai mediatizate, au generat ample proteste în stradă în mai multe orașe din țară. De asemenea, inițiatoarele propun și ca anchetele penale să înceapă din oficiu, fără a mai depinde de plângerea victimei – o schimbare esențială într-o țară unde frica, blamarea victimei sau dependența economică față de parteneri fac ca multe cazuri de abuz să nu ajungă niciodată în instanță.Situația la nivel europeanUn studiu realizat de European Parliamentary Research Service (EPRS) privind violența împotriva femeilor în Uniunea Europeană, publicat în 2025, arată că statele membre au adoptat abordări diferite – legislative și non-legislative – pentru combaterea fenomenului.Astfel, doar 15 state membre sancționează explicit violența domestică sub toate formele ei: psihologică, fizică, economică și sexuală. Femicidul este incriminat direct doar în trei țări ale Uniunii Europene: Cipru (2022), Malta (2022) și Italia (2025). În alte state, precum Spania, Franța și Portugalia, omorurile comise asupra femeilor sunt tratate ca forme agravate de omor dacă sunt motivate de gen, iar în România asemenea cazuri sunt încadrate ca infracțiuni motivate de discriminare. Legea definește trei forme ale femiciduluiFemicidul intim presupune uciderea intenționată a unei femei sau fete de către un membru al familiei, motivată de dorința agresorului de a exercita control, dominație sau de a-i limita libertățile, sau săvârșită în numele tradiției, religiei, culturii, „onoarei” sau alte motive similare.Femicidul non-intim este uciderea intenționată a unei femei de către o persoană din afara familiei în diferite contexte, printre care și cazurile de violență sexuală, exploatare, trafic de persoane, ori din alte motive legate de genul victimei.Femicidul indirect implică moartea unei femei ca urmare a unor practici de mutilare genitală feminină sau încercarea de a o supune unor practici similare, precum și sinuciderea unei femei ca urmare a violenței între parteneri sau într-un context familial.Dacă legea va fi adoptată, România ar deveni a patra țară din UE care incriminează explicit femicidul. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere. După ce va fi evaluată în cadrul comisiilor de specialitate, votată de Camera Deputaților și de Senat, va fi trimisă la promulgare Președintelui României.