De la retorica provocatoare de la începutul mandatului, Donald Trump a trecut la „diplomația pumnului în masă”. „Lumea liberă” a ajuns astăzi să fie condusă de un lider imprevizibil, care subminează arhitectura de securitate globală postbelică prin felul în care acesta se raportează la alte state, de regulă mai mici și mult mai puțin puternice. Ce vrea Trump de fapt, e o lume multipolară în care marile puteri să își exercite influența în sferele lor, indiferent de consecințe. În 2026, Trump pare dispus să treacă cu tancul peste principiile fundamentale ale dreptului internațional public, încălcând deja câteva dintre acestea: suveranitatea statelor, non-intervenția în politica internă a acestora, autodeterminarea popoarelor, respectarea integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea frontierelor, nefolosirea forței sau a amenințării cu forța. Mai grav este însă că acțiunile sale legitimează regimurile autoritate precum cel de la Kremlin sau Beijing să îi urmeze exemplul. Cu toate problemele lor, SUA sunt încă o democrație, spre deosebire de Rusia sau China - ai căror lideri sunt cu atât mai puțin interesați de drepturile statelor sau drepturile omului. Criza din Venezuela și tensiunile regionale continuă să se amplifice, iar ultimele declarații ale lui Donald Trump ridică gravitatea situației la un nou nivel. După capturarea lui Nicolás Maduro, transferat într-un centru de detenție din New York în așteptarea unui proces pentru acuzații de narcoterorism, Washingtonul își asumă fără rezerve intervenția ca pe o „misiune de aplicare a legii”. Acțiunea nu are temei legal întrucât aplicarea legislației (Statelor Unite, în cazul de față) pe teritoriul altui stat (Venezuela) nu se poate face fără acordul acestuia sau existența unui mandat ONU. Mai mult, explicația oficialului este doar un pretext, interesul real al SUA fiind rezervele de petrol ale Venezuelei (cele mai mari din lume, de aproximativ 300 de miliarde de barili) - pe care americanii să le exploateze și să „reînvie” industria statului atacat. Trump a amenințat că dacă noua conducere nu se aliniază planului său de „reparare” a Venezuelei, ar putea urma un nou atac. Despre Delcy Rodriguez, vicepreședinta Venezuelei care a preluat interimatul președinției, Trump a spus că ar putea „plăti un preț mult mai mare decât Maduro”. Acesta a insistat, de asemenea, că Statele Unite sunt acum „la conducerea” Venezuelei.„Nu mă întrebați cine este la conducere, pentru că vă voi da un răspuns și va fi foarte controversat”, a transmis Trump presei, citat de The Guardian. Întrebat insistent la ce anume s-a referit, președintele american a spus: „Înseamnă că noi suntem la conducere”.Viitoarele ținte ale administrației Trump?După atacul asupra Venezuelei de sâmbătă, Donald Trump a continuat să amenințe statele din America de Sud, dar a revenit și asupra discuțiilor privind „anexarea” Groenlandei. Liderul de la Casa Albă și-a îndreptat duminică atenția către Columbia, despre care a spus că este și ea o țară „bolnavă, condusă de un om bolnav căruia îi place să producă cocaină și să o vândă în SUA”, făcând referire la președintele Gustavo Petro. Întrebat dacă va exista o acțiune militară și acolo, Trump a declarat că „sună bine”. De la bordul Air Force One, Trump a mai sugerat că Havana „este pe cale să cadă” și că nu se știe dacă regimul din Cuba va mai rezista, minimalizând posibilitatea unei intervenții directe pe motiv că Venezuela ar fi principalul său susținător economic.Cel mai fierbinte punct, amenințarea unui aliat NATOÎn completarea tabloului halucinantei politici externe dusă de Washington, a fost reaprinsă și discuția despre o posibilă anexare a Groenlandei, regiune autonomă care face parte din Regatul Danemarcei, membru NATO. Departe de a-i păsa de ilegalitatea unei astfel de acțiuni, Trump a declarat insistent că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională. Mai mulți lideri europeni au intrat în alertă și au transmis la rândul lor mesaje mai mult sau mai puțin categorice în ceea ce privește poziționarea față de SUA și ultimele declarații ale președintelui american. Și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a cerut lui Trump și aliaților acestuia să înceteze amenințările de anexare a Groenlandei. „Trebuie să spun foarte clar Statelor Unite: nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea ca SUA să preia Groenlanda”, a declarat premierul danez, solicitând insistent Washingtonului „să înceteze amenințările la adresa unui aliat istoric apropiat”.Reacțiile critice nu s-au oprit la Copenhaga. Premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen a reacționat după ce soția unuia dintre cei mai influenți consilieri ai lui Trump a distribuit pe platforma X o imagine cu teritoriul Groenlandei acoperit de steagul american, însoțită de mesajul provocator „curând”. Acesta a clasificat gestul drept „lipsit de respect”. Nielsen i-a transmis totodată liderului american să înceteze cu „fanteziile de anexare”, declarând că o astfel de atitudine...