România atinge un nou record negativ în Uniunea Europeană, de data aceasta la un capitol extrem de important și direct influențat de politicile sociale implementate de stat. Peste 17% din români s-au confruntat cu lipsuri materiale și sociale grave, cel mai mare procent din întregul bloc comunitar. Conform datelor Eurostat, în anul 2024, rata medie de sărăcie materială și socială a Uniunii a fost de 6,4% (într-o ușoară scădere față de anul anterior, când a fost de 6,8%). Cele mai mari procente de populație care suferă din cauza acestor lipsuri se înregistrează în România (17,2%), Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). Sud-Estul Uniunii este, așadar, cea mai afectată regiune și găzduiește cea mai mare parte a populației vulnerabile.Rata de deprivare materială și socială măsoară ponderea persoanelor care nu își pot permite anumite bunuri, servicii sau activități sociale considerate esențiale pentru o calitate adecvată a vieții. Datele autorităților europene se referă la 13 astfel de elemente, iar persoanele care nu își pot permite șapte dintre acestea sunt considerate în stadiul de deprivare gravă.Printre acestea se regăsesc capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute, capacitatea persoanei de a-și permite o masă cu carne o dată la două zile, deținerea a două perechi de pantofi potriviți (inclusiv o pereche de pantofi pentru toate anotimpurile), conexiune la internet sau capacitatea de a se întâlni cu prietenii/familia pentru a bea ceva sau a lua masa împreună cel puțin o dată pe lună. Este important de notat că datele UE sunt pentru anul 2024, iar toate măsurile de austeritate adoptate de guvernul Bolojan și actuala rată a inflației (acum la 10%) nu au fost luate în considerare. Situația reală, cu alte cuvinte, pare să fie mai gravă. Față de 2023, anul trecut România a reușit să reducă rata de sărăcie cu aproape trei procente, însă 2024 a fost an electoral, iar beneficiile au curs pe repede înainte, fără a se lua în calcul deficitul bugetar imens de care suferim acum. Cel mai probabil, pentru că executivul nu este interesat de consolidarea plaselor sociale ale statului, această reducere va încetini. Tăierile de la fondul de burse pentru elevi și studenți lovesc direct tinerii, care sunt, de fapt, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă la nivelul UE când vine vorba de aceste lipsuri.Aproape 8% dintre persoanele sub 18 ani nu reușesc să atingă minimul de elemente care asigură o calitate adecvată a vieții. Rezultatele Eurostat sunt sumbre, atât pentru România, cât și pentru viitorul tinerilor. Aceștia trebuie să îndure o povară economică semnificativ mai dură decât generațiile anterioare. Dincolo de politicile de austeritate, aplicate nu doar de țara noastră, tinerii trebuie să înfrunte o lume afectată de criza schimbărilor climatice, de războaie tot mai intense și de revenirea tendințelor fasciste în societățile democratice. Deși toate acestea reprezintă o apăsătoare criză globală, clasa politică închide ochii și preferă să adopte o atitudine de business as usual, interesată doar de creșteri procentuale infime ale PIB-ului. Costul pentru acest lucru nu este suportat prin acțiuni împotriva corupției, evazioniștilor sau taxării pentru marile averi, ci prin tăierea puținelor mecanisme de sprijin social pentru populația tânără sau vulnerabilă.