Actualul guvern a vorbit mult despre corectarea unor nedreptăți sistemice încă din vara anului trecut. Momentan, s-au văzut doar „mici victorii” pentru cetățenii de rând. După lupte politice aprige, s-a ajuns în cele din urmă la o reformă treptată a pensiilor speciale și la reduceri de cheltuieli cu personalul angajat la stat. Totuși, în greaua misiune de a reduce un deficit bugetar record, măsurile care au afectat profund populația și puterea de cumpărare le depășesc de departe pe cele de mai sus: eliminarea plafonării la energie electrică, eliminarea unor facilități fiscale pentru persoanele cu dizabilități, mame sau pensionari, creșterea impozitelor locale, tăierile masive din educație și, bineînțeles, celebra creștere a TVA. Elefantul din cameră rămâne colectarea acesteia din urmă, un capitol la care statul nu performează și pare că a abandonat, cel puțin pentru moment, acest obiectiv. Sistemul fiscal ineficient face ca povara să cadă pe umerii populației, copleșită de taxele mărite în contextul în care beneficiile nu se resimt pe deplin în viața de zi cu zi a cetățeanului în investițiile publice, servicii de calitate, o guvernanță care să ofere încredere și siguranță. Mai mult cu cât aceste creșteri de taxe au venit ca o soluție de avarie pentru acoperirea unui deficit bugetar record, nu ca imperative pentru creșterea calității serviciilor publice. De altfel, fentarea legii este tot timpul o soluție în România, chiar și după așa-zise reforme. Investigația Recorder „Raiul evazioniștilor” a arătat cum rețelele s-au adaptat rapid noilor modificări legislative și au continuat să țepuiască bugetul de stat cu zeci de milioane de euro, în timp ce o partea a populației a continuat să-și plătească taxele în mod cinstit.Mitul taxelor prea mari Deși a devenit foarte răspândită ideea că România suferă de taxe excesive, în realitate această percepție este distorsionată de diverși factori. Problema nu este neapărat cât se cere, ci cât se colectează. Datele oficiale publicate de Eurostat anual indică fără echivoc că România nu este un stat care taxează prea mult, ci unul care colectează insuficient și distribuie dezechilibrat povara fiscală.Nivelul de taxare este aliniat la media europeană, iar în unele cazuri chiar mai redus, atât în ceea ce privește cotele de TVA cât și în privința impozitelor pe proprietăți. În 2026, cota standard de TVA a României (21%) se situează cu puțin sub media europeană de ~21,8%. Indicatorul relevant în acest sens este ponderea veniturilor din taxe și contribuții în produsul intern brut. În 2024, România a colectat veniturile din taxe în proporție de 28,8% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de 40,4%. În state precum Franța sau Belgia, acest indicator depășește 45%. Aceste date arată că România se află la coada Uniunii Europene în ceea ce privește veniturile fiscale, ceea ce contrazice direct ipoteza unei taxări excesive. Problema nu este nivelul taxelor în sine, ci capacitatea limitată de colectare, erodată de evaziune, administrare fiscală slabă și o bază de impozitare îngustă.Impozitul pe profit, „fratele uitat” al gap-ului de TVA. Părerea unui specialistRomânia are cel mai mare TVA gap din UE, estimat la 30-35%, în timp ce media europeană este de doar 6-7%. La venituri actuale de aproximativ 120 miliarde lei din TVA, o colectare la nivelul mediei UE ar aduce României aproximativ 30-35 miliarde lei în plus anual, pas care ar reduce semnificativ presiunea pe buget - este de părere Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România.Mult mai puțin discutat, dar la fel de important, este gap-ul la impozitul pe profit, precizează acesa. Deși cota de 16% este competitivă în UE, România colectează mult sub potențial. Studiile europene indică un gap de 30-38%, față de media UE de 10-11%.Cu venituri actuale de circa 30 miliarde lei din impozitul pe profit, o reducere a gap-ului la nivelul UE ar însemna: 6-7 miliarde lei în plus anual, o scădere a deficitului cu 0,3-0,4% din PIB și reducerea cu aproximativ 5% a deficitului bugetar doar prin colectare mai eficientă.„Reducerea TVA gap cu 25-30 miliarde lei plus reducerea gap-ului pe impozit pe profit cu 6-7 miliarde lei, ar fi dus totalul potențial undeva la 31-37 miliarde de lei anual. Raportat la deficitul bugetar actual de aproximativ 146 de miliarde lei, această sumă ar reduce deficitul cu o cincime sau, raportat la PIB, cu 2-2,5%.Veniturile fiscale ale României sunt de aproape o treime din PIB, vs. ale Poloniei, de 34% sau ale Cehiei de 35%. Diferența de 7-8 puncte procentuale din PIB față de cele două țări reflectă și structura economiei românești, dar și eficiența colectării fiscale. Dacă doar o parte din acest decalaj ar fi recuperat prin reforme administrative și digitalizarea sistemului fiscal, impactul asupra veniturilor publice ar fi important”, explică Alex Milcev.Impozitul progresiv, recomandat de OECDÎn România, povara fiscală asupra salariilor este relativ...