România a ajuns într-un punct critic în privința vaccinării copiilor, traversând cea mai gravă criză din ultimele decenii, potrivit organizației Salvați Copiii. Consecințele ignoranței se reflectă în explozia de cazuri de rujeolă, decese și transmitere endemică a bolii. Mai puțin de jumătate dintre copii au primit prima doză de vaccin ROR în 2025, mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru protecție colectivă eficientă.Potrivit Centrul European pentru Controlul Bolilor, între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, în Uniunea Europeană au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.568 în România. Italia, a doua țară din clasament, a raportat doar 1.097 de cazuri.Totodată, datele INSP arată că, în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 27.720 au fost la copii sub 15 ani, iar 30 de persoane au murit.Salvați Copiii atrage atenția asupra faptului că România se află printre cele 13 state din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala se circulă constant printre oameni. Situația acoperirii vaccinale la nivel național este alarmantă:BCG - 93,5%Hep B (3 doze) - 55%DTPa (3 doze) - 55%VPI (3 doze) - 55%Hib (3 doze) - 55%Pneumococic (3 doze) - 54%ROR (prima doză) - 47,4%Pentru ROR, un singur județ a depășit 70% acoperire (Bihor - 73,8%), în timp ce Argeș a înregistrat minimul național: 23,7%. În trei județe, acoperirea a scăzut sub 30%.Rapelul la 5 ani este punctul vulnerabil în care, în multe cazuri, imunizarea se oprește. În unele comunități, rata pentru a doua doză ajunge la doar 20%, ceea ce anulează eficiența programului de imunizare.Un studiu al Salvați Copiii România, realizat în mediul rural, pe baza interviurilor cu 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari, indică mai multe cauze:Dezinformarea masivă din social media și miturile despre reacții adverse;Frica părinților și percepția scăzută a riscului bolilor prevenibile;Bariere culturale, lingvistice și religioase;Mobilitatea ridicată a familiilor;Birocrație excesivă și lipsa resurselor;Desființarea vaccinării în școli;Lipsa transportului în comunitățile izolate;Ce este vaccinul ROR Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) este un vaccin combinat, cu virusuri vii atenuate, inclus în Programul Național de Vaccinare. Primele vaccinuri împotriva rujeolei au fost utilizate la nivel internațional din anii ’60. Varianta combinată ROR este folosită din 1971.Vaccinul are scopul de a preveni trei boli extrem de contagioase care pot avea complicații severe. Potrivit specialiștilor, rujeola poate duce la pneumonie, encefalită, convulsii și deces. Oreionul poate provoca meningită și orhită cu risc de infertilitate. Rubeola este deosebit de periculoasă în sarcină, putând provoca avort spontan sau malformații congenitale grave.Alte vaccinuri boicotateVaccinul împotriva SARS-CoV-2 a fost cel mai politizat și contestat vaccin din ultimele decenii. Boicotul său a fost alimentat de teorii ale conspirației, frica de posibile efecte adverse și mesaje anti-sistem și anti-UE. Rețelele sociale au funcționat ca amplificator pentru dezinformări, iar lipsa unei strategii unitare de comunicare a erodat și mai mult încrederea publică. Astfel, România a avut cea mai scăzută rată de vaccinare din UE.După pandemia de COVID-19, România nu s-a confruntat doar cu un virus, ci cu o criză profundă de încredere. Efectele se văd acum în scăderea imunizării pentru mai multe vaccinuri esențiale. Vaccinul anti-HPV, antigripal și chiar vaccinurile de rutină au fost prinse în același val de suspiciune, alimentat de dezinformare și teorii conspiraționiste.Vaccinul împotriva HPV, recomandat de OMS pentru prevenirea cancerului de col uterin, a fost contestat în România încă de la lansarea campaniei inițiale din 2008–2009. Comunicarea defectuoasă și mesajele alarmiste privind presupuse efecte asupra fertilității au compromis startul programului. În anii următori, miturile au persistat, iar pandemia a amplificat neîncrederea generală în autorități și în recomandările medicale. Vaccinul antigripal a suferit un alt tip de recul. Înainte de 2020, oricum avea o acoperire modestă în rândul populației generale. După pandemie, interesul a fost fluctuant. Pe de o parte, unii au devenit mai atenți la prevenție. Pe de altă parte, s-a instalat o „oboseală vaccinală” și ideea falsă că administrarea repetată de vaccinuri ar „slăbi imunitatea”. În lipsa unor campanii coerente și constante, vaccinarea antigripală nu a reușit să atingă niveluri ridicate.Datele UNICEF și ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel global și european, pandemia a dus la scăderea acoperirii pentru vaccinurile de rutină. Milioane de copii au ratat doze esențiale, iar focarele de rujeolă au reapărut în mai multe țări.