Consumul de alimente ultraprocesate (UPF) a ajuns la cote alarmante, afectând grav sănătatea publică la nivel global. O nouă serie de articole publicată pe 19 noiembrie de revista medicală The Lancet susține că este nevoie de o reacție coordonată la nivel mondial pentru a limita influența corporațiilor care domină industria UPF și pentru a reconfigura sistemele alimentare în direcția unor diete mai sănătoase și sustenabile.Autorii studiului avertizează că omenirea nu este biologic adaptată să consume astfel de alimente, iar creșterea rapidă a consumului lor reprezintă o amenințare cutremurătoare la adresa sănătății tuturor. Alimentele ultraprocesate sunt produse industrial și conțin aditivi, arome artificiale, emulsifianți și coloranți. Acestea schimbă gustul, textura sau aspectul mâncării, care rămâne însă săracă în nutrienți. Exemplele includ băuturi carbogazoase, diferite gustări ambalate, cereale rafinate, mese gata preparate sau batoane proteice. Consumul ridicat de UPF-uri este asociat cu obezitatea, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. Criticii susțin însă că această idee este prea generalizată și că pune în aceeași oală alimente procesate, dar cu valoare nutritivă (unele cereale sau iaurturi) și produse mult mai nocive, de la carne sub formă de mezeluri la băuturi cu exces de zahăr.Totuși, cercetătorii subliniază că problema reală este modelul alimentar în ansamblu. Pe măsură ce alimentele integrale sunt înlocuite de produse ultraprocesate, combinația de aditivi și consumul repetat generează efecte adverse.Din cele 104 studii consultate, 92 dintre ele au identificat o asociere între consumul ridicat de UPF și riscul crescut de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și mortalitate prematură. Specialiștii subliniază că aceste produse nu doar că au o calitate nutrițională scăzută, dar favorizează și supraalimentarea, expunând oamenii la substanțe chimice nocive.Industria UPF se bazează pe procesarea masivă a unor materii prime ieftine, cum ar fi porumbul, grâul, soia și uleiul de palmier. Acestea sunt transformate într-o gamă largă de ingrediente și aditivi, controlate de câteva mari corporații. Produsele sunt concepute pentru a fi foarte plăcute la gust și sunt promovate agresiv, ajungând să înlocuiască mâncărurile gătite și alimentele nutritive. În multe state cu venituri mari, ele reprezintă deja jumătate din coșul alimentar, iar în țările cu venituri mici și medii consumul crește rapid. În Marea Britanie și Statele Unite, peste jumătate din dieta medie provine din UPF-uri, iar în rândul tinerilor și al grupurilor defavorizate proporția poate ajunge la 80%. Impactul nu se limitează la sănătatea umană, întrucât producția și transportul acestor materii prime sunt mari consumatoare de combustibili fosili, iar ambalajele din plastic sunt omniprezente.Măsuri pentru reducerea riscurilorProfiturile uriașe ale industriei duc la extinderea companiilor și influențează deciziile politice împotriva reglementărilor. Piața este dominată de câteva conglomerate precum Nestlé, PepsiCo, Unilever și Coca-Cola. Experții Lancet insistă că doar o intervenție de amploare din partea statelor poate inversa trendul. Printre măsurile vizate se numără: includerea markerilor de ultraprocesare (arome, coloranți, îndulcitori artificiali) în criteriile de evaluare a alimentelor nesănătoase, etichete de avertizare pe fața ambalajelor, interzicerea reclamelor pentru copii, restricții în instituțiile publice și taxe mai mari pe UPF-uri. În linie cu recomandările Lancet, transformarea sistemelor alimentare presupune redirecționarea subvențiilor agricole de la marile corporații către producători locali, capabili să ofere alimente accesibile, minim procesate și mai atractive pentru consumatori. Taxele pe UPF ar putea, de asemenea, să fie folosite pentru vouchere alimentare destinate familiilor cu venituri mici.Concluziile cercetătorilor arată clar faptul că popularitatea alimentelor ultraprocesate nu este doar un trend, ci un risc major pentru sănătate, mediu și echitate socială. Fără intervenții ferme, aceste produse vor continua să domine piețele alimentare, să crească povara bolilor cronice și să afecteze disproporționat comunitățile vulnerabile.