Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru a cincea oară pronunțarea asupra legii privind pensiile magistraților, următorul termen fiind stabilit pentru 18 februarie. Potrivit unui comunicat oficial, judecătorii constituționali au nevoie de timp suplimentar pentru a analiza documentele transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție.Amânarea vine în urma unei solicitări formulate de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Demersul vizează clarificări privind compatibilitatea noilor prevederi legislative cu dreptul european, în special în ceea ce privește principiile independenței justiției și protecția statutului magistraților. În spațiul public circulase anterior ipoteza că pronunțarea ar putea fi amânată în lipsa cvorumului, unul dintre judecători, Gheorghe Stan, fiind în concediu. Ședința CCR s-a desfășurat însă cu participarea tuturor celor nouă judecători, Stan ajungând la aproximativ 15 minute de la începerea acesteia.Reforma pensiilor speciale, inclusiv a celor din magistratură, reprezintă un subiect sensibil și au implicații nu doar politice, prin alimentarea nemulțumirilor populației, dar și financiare. România va pierde, cel mai probabil, 231 de milioane de euro fonduri din PNRR, din cauza neîndeplinirii jalonului privind reforma pensiilor. Reformă blocată de conflicte de interese, afirmă șeful MIPE, Dragoș PîslaruMinistrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a criticat amânările repetate ale legii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, susținând că tergiversarea procesului riscă să afecteze direct fondurile europene alocate României prin PNRR. „Tergiversările sunt complet inacceptabile. Justiția nu poate fi acaparată de un conflict de interese. Miza nu este doar una financiară, ci ține de sentimentul de dreptate și echitate în societate”, a declarat Pîslaru la Digi24.Potrivit acestuia, Guvernul și-a îndeplinit obligațiile asumate față de Comisia Europeană, iar proiectul de lege a fost agreat la nivel european. Pîslaru a afirmat că adoptarea și promulgarea actului normativ ar fi dus la îndeplinirea unui jalon esențial din PNRR și la deblocarea a 231 de milioane de euro. Legea a rămas însă blocată la CCR din decembrie. „Am discutat cu Comisia Europeană - proiectul a fost agreat și era foarte clar din corespondența noastră că promulgarea acestei legi ducea la îndeplinirea jalonului și la recuperarea celor 231 de milioane de euro. Este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional dacă Guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete”, a subliniat ministrul.