Guvernul României a aprobat proiectul prin care persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pot opta pentru efectuarea serviciului militar voluntar. Măsura vine în contextul scăderii dramatice a numărului de rezerviști și are ca scop crearea unei rezerve mai bine pregătite pentru situații de criză. Programul de pregătire ar putea începe din 2026 și va dura 4 luni.Ce presupune serviciul militar voluntarProgramul este deschis atât bărbaților, cât și femeilor, cetățeni români, și constă într-o perioadă de pregătire militară de bază de 4 luni. Participanții ar beneficia de cazare, masă, echipamente, instruire teoretică și practică, precum și de o soldă lunară între 4.000 și 5.000 de lei. La finalul stagiului, fiecare participant ar primi un bonus de 27.000 de lei - echivalentul a trei salarii medii brute.Serviciul militar obligatoriu a fost abolit în 2007 în România. În acest timp, rezerva Armatei Române a îmbătrânit treptat. Potrivit Ministerului Apărării, România are în prezent aproximativ 70.000 de cadre active și 40.000 de rezerviști, însă o mare parte dintre aceștia depășesc vârsta de 50 de ani. „Rezerva operațională este îmbătrânită, nu se mai face armată obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și în fiecare an pierdem din această rezervă. De exemplu, în acest an, vor trece în retragere peste 120.000 de gradați soldați. La anul, încă 118.000, iar în 2027, încă 111.000. Deci vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc 55 de ani, din lege. Și e nevoie să întinerim rezerva”, a declarat Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.Președintele Nicușor Dan a precizat că serviciul militar voluntar nu înseamnă reintroducerea stagiului obligatoriu, ci reprezintă o alternativă.„Nu vorbim despre obligativitate, ci despre o oportunitate. Este o șansă pentru tineri să dobândească abilități esențiale, iar pentru statul român, un mod de a construi o rezervă de personal instruit, capabil să intervină dacă circumstanțele o vor impune”.Un sondaj realizat de INSCOP în septembrie 2025 arată că 74,2% dintre români susțin introducerea stagiului militar voluntar - procent aflat în ușoară scădere față de iulie, când era de 79,4%. Aproximativ 20,7% dintre respondenți se declară împotriva proiectului, iar 5,1% nu au o opinie formată.Dezinformări apărute în spațiul publicDe la lansarea discuțiilor despre serviciul militar voluntar, spațiul public a fost inundat de valuri succesive de dezinformare. Pe rețelele sociale circulă periodic mesaje alarmiste care anunță că „din data de...” începe mobilizarea, „bărbații între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi țara” sau că „România intră în război și trimite tinerii pe front în Ucraina”. Toate aceste afirmații sunt false, neavând niciun temei legal sau factual. Ministerul Apărării Naționale a dezmințit de nenumărate ori astfel de informații, subliniind că România nu se află în nicio stare de mobilizare și că orice modificare în acest sens ar fi anunțată prin acte oficiale publicate în Monitorul Oficial. În plin război hibrid, o altă problemă sunt și titlurile alarmiste, care de multe ori creează panică în societate, fără a se gândi la consecințele pe termen lung.Un alt mit frecvent exploatat în mediul online este acela că „armata obligatorie revine prin spate” sau că „se pregătesc liste secrete de încorporare”. Aceste narațiuni, propagate adesea de pagini obscure și canale de propagandă pro-rusă, mizează pe frica populației și pe confuzia între conceptele de „recrutare”, „rezervă” și „mobilizare”. Dezinformările despre „data mobilizării” sau „trimiterea pe front” reapar, de obicei, după fiecare anunț privind exerciții NATO, achiziții militare sau actualizări ale legislației privind rezerva. Cum arată armatele altor țări de pe flancul estic al NATOPe flancul estic al NATO, statele membre adoptă diferite sisteme în ceea ce privește instruirea militară. Polonia are una dintre cele mai mari armate din Europa Centrală, cu peste 200.000 de militari activi și peste 350.000 de rezerviști, iar guvernul discută un plan pentru extinderea instruirii militare la scară largă, pentru bărbați. Finlanda și Estonia mențin serviciul militar obligatoriu, aplicând conceptul de „apărare totală”, prin care întreaga societate este pregătită să contribuie la apărarea țării, nu doar militar, ci și economic, social și digital. Finlanda dispune de o rezervă de aproape un milion de persoane. Letonia și Lituania au reintrodus recrutarea printr-un sistem de selecție aleatorie (Lottery-Driven Service), pentru tinerii aflați în categoria de vârstă eligibilă pentru instruirea militară.