SRI, buget de peste 5 miliarde de leiServiciul Român de Informații (SRI) ar urma să primească în 2026 un buget de aproximativ 5,20 miliarde de lei, cu circa 13-14% mai mult față de execuția preliminară din 2025, estimată la aproximativ 4,57 miliarde de lei.Este cea mai mare alocare bugetară pentru un serviciu de informații din România. Potrivit documentului de fundamentare, creșterea este justificată de majorarea cheltuielilor de personal, dar și de investițiile în infrastructură tehnologică și securitate cibernetică.Prioritățile instituției sunt corelate cu obiectivele Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030. Printre principalele direcții se află combaterea spionajului și a amenințărilor hibride, prevenirea terorismului, securitatea cibernetică, protejarea infrastructurilor critice, combaterea crimei organizate și a evaziunii transfrontaliere, precum și protejarea securității economice și energetice. Agenda SRI este influențată direct de războiul din Ucraina, de poziția României pe flancul estic al NATO și de creșterea numărului de atacuri cibernetice.Bugete mai mici pentru SIE, SPP și STSÎn contrast cu creșterea consistentă de la SRI, celelalte servicii au bugete mai reduse sau aproape stagnante.Serviciul de Informații Externe (SIE) propune pentru 2026 un buget de 812,5 milioane de lei, în creștere marginală, cu aproximativ 0,85% față de execuția preliminară din 2025.Serviciul de Protecție și Pază (SPP) ar urma să primească 408,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere consistentă, de 9,2% față de anul precedent.Cea mai mare reducere este la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care propune un buget de peste 1,5 miliarde de lei, cu 29,3% mai mic decât execuția preliminară din 2025.Schimbări amânate la conducerea serviciilorÎn paralel cu discuțiile despre bugete, conducerile serviciilor secrete fie sunt asigurate prin interimari, fie rămân neschimbate de ani de zile.Postul de director al SRI este vacant de aproape trei ani, după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, la finalul unui mandat de peste 8 ani, cel mai lung din istoria instituției. În prezent, serviciul este condus interimar de prim-adjunctul său, generalul Răzvan Ionescu.La SIE, Gabriel Vlase conduce instituția din 2018, însă există semnale din partea președintelui că ar putea fi înlocuit.În schimb, la Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu se află la conducerea instituției încă din 2005. Deși a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, acesta a rămas în funcție, iar președintele Nicușor Dan nu a indicat că ar intenționa să îl schimbe.Numirile în fruntea serviciilor sunt făcute de președinte, dar trebuie aprobate de o majoritate parlamentară, unde partidele pot negocia sau bloca aceste poziții.Creșteri masive ale bugetelor după alegerile din 2024Bugetele serviciilor secrete au început să crească semnificativ încă din 2025. În acel an, proiectul bugetului prevedea majorări între 5% și peste 50%, cea mai mare fiind alocată STS. În total, serviciile au avut la dispoziție peste 8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,62 miliarde de euro, cu aproximativ 20% mai mult decât în anul anterior.Creșterile au venit într-un context tensionat după alegerile prezidențiale din 2024, când instituțiile de informații au fost criticate pentru faptul că au reacționat târziu la ascensiunea rapidă și suspectă a lui Călin Georgescu în preferințele electoratului. Alții susțin că instituțiile ar fi anticipat acest fenomen, însă nu i-au acordat importanță. La mai bine de un an de la anularea alegerilor prezidențiale, instituțiile implicate nu au oferit încă explicații detaliate privind decizia, ceea ce continuă să alimenteze suspiciuni și conspirații în spațiul public, contribuind direct la creșterea extremei drepte. Cheltuieli absurde, comparativ cu alte state europeneComparativ cu alte state europene, România alocă sume considerabile pentru serviciile de informații raportate la populație.În 2025, cheltuiala totală a fost de aproximativ 1,63 miliarde de euro, adică 85,7 euro pe cap de locuitor. Prin comparație, Polonia cheltuie aproximativ 18,6 euro per capita, Germania aproximativ 21,7 euro, iar Marea Britanie aproximativ 65 de euro per capita.Lipsa controlului civilÎn teorie, activitatea SRI este supusă unui control parlamentar menit să verifice legalitatea, proporționalitatea și necesitatea operațiunilor desfășurate. Parlamentul numește directorul instituției, la propunerea președintelui, iar acesta ar trebui să prezinte anual rapoarte privind activitatea serviciului.În practică însă, ultimul raport public de activitate al SRI este cel aferent anului 2020, în perioada în care instituția era condusă de Eduard Hellvig, director în mandatele lui Klaus Iohannis. De atunci, serviciul nu a mai prezentat un raport anual în fața Parlamentului, deși legea prevede această obligație.Criticile privind transparența nu sunt noi. În 2022, prezentarea bilanțului anual al SRI pe 2021 a fost făcută în „secretomanie”, după cum scria Europa...