Ministerul Justiției din Rusia a mai adăugat pe 7 noiembrie două nume pe lista oficială a „agenților străini”: cel al artistului Pavel Krisevich, originar din Sankt Petersburg, și al festivalului cultural SlovoNovo, desfășurat în Europa.Includerea pe această listă atrage după sine o serie de restricții legale și obligații administrative, iar în numeroase cazuri este urmată de deschiderea unor dosare penale și de înscrierea în registrul național al teroriștilor și extremiștilor. „În practică, acest lucru înseamnă că participanții din Rusia, care oricum erau puțini, se vor teme acum. [...] Pe de altă parte, este o recunoaștere a rolului pe care artiștii îl joacă în mișcarea anti-război și anti-Kremlin”, a declarat Marat Guelman, curator și fondator al SlovoNovo, pentru The Art Newspaper.Guelman, dealer de artă și galerist, a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit în Muntenegru, loc devenit între timp un refugiu pentru intelectualii ruși care au fugit de represiune. El însuși a fost desemnat „agent străin” în 2021 și „terorist” în 2024, în contextul intensificării măsurilor de control asupra culturii și libertății de expresie după invazia Ucrainei din 2022.Festivalul SlovoNovo, fondat în 2018 la Budva, pe coasta Mării Adriatice, este cunoscut și drept „Forum al culturii libere în Europa” și abordează teme legate de război și politica Kremlinului, potrivit sursei citate. Artistul Pavel KrisevichPavel Krisevich este artist plastic, cunoscut pentru operele sale cu puternice mesaje politice. A început în 2020 să producă materiale în sprijinul deținuților politici. Printre acestea s-a numărat și un gest simbolic de crucificare în fața sediului Serviciului Federal de Securitate din Moscova. În 2021, artistul a fost arestat și condamnat la cinci ani de închisoare după ce a tras cu gloanțe oarbe în timpul unei simulări de sinucidere pe Piața Roșie. În perioada detenției, Krisevich a realizat desene care reflectau brutalitatea vieții din penitenciare, expuse ulterior la Amsterdam. El a fost eliberat în ianuarie 2025, după trei ani și jumătate de detenție.„Cred că oricine are o vizibilitate politică, într-un fel sau altul, va ajunge mai devreme sau mai târziu pe această listă”, a comentat Krisevich pentru publicația independentă Bumaga după ce a devenit „agent străin”. Legea „agenților străini” din RusiaPrima lege a „agenților străini” din Rusia a fost adoptată în iulie 2012 de către Duma de Stat (Parlamentul) a Rusiei. Inițial aceasta obliga organizațiile non-guvernamentale care primeau finanțare din străinătate și desfășurau „activități politice” să se înregistreze ca „agenți străini”. Ulterior, agenți străini au devenit orice entități care primeau finanțare din străinătate, oricât de mică ar fi fost suma.Legea a fost extinsă treptat de Vladimir Putin pentru a include nu doar ONG-uri, ci și mass-media, jurnaliști independenți și persoane fizice. Spre exemplu, fundația anticorupție a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi a devenit „agent străin" fiindcă a încasat din străinătate aproximativ 2.000 de euro, relatează Deutsche Welle. O altă organizație renumită, pentru apărarea drepturilor omului și condusă de activistul Lev Ponomariov, a fost dizolvată în temeiul aceleiași legi. Cu alte cuvinte, legea despre care vorbim este un instrument de represiune folosit de regimurile autoritare pentru a reduce la tăcere vocile critice la adresa acestora.State cu legi similare, dar forme și scopuri diferiteGeorgia s-a inspirat din modelul rusesc și a adoptat anul trecut o lege similară, care a generat ample scandaluri și proteste în stradă. Alte țări cu legi similare, dar scopuri diferite, sunt Statele Unite, Israel, Ungaria și câteva țări din Asia Centrală. În SUA, FARA (Foreign Agents Registration Act, 1938) este cea mai veche lege de acest tip. Ea obligă persoanele și organizațiile care fac lobby sau propagandă în numele unor guverne străine să se înregistreze la Departamentul de Justiție. Spre deosebire de Rusia și Georgia, FARA nu vizează ONG-uri sau mass-media care doar primesc finanțare externă. În Israel, legea privind transparența ONG-urilor le impune acelora care primesc peste 50% din finanțare din străinătate să declare acest lucru în toate rapoartele publicate și în interacțiunile cu autoritățile. A fost criticată pentru că vizează în special ONG-uri pentru drepturile omului și grupuri critice față de guvern. Legea a fost înăsprită în 2025, vizând organizațiile care militau împotriva genocidului din Fâșia Gaza sau care contribuiau cu ajutor umanitar acolo.