Unul din cinci europeni consideră că, în anumite situații, o dictatură ar putea fi preferabilă democrației. În România, datele arată o nemulțumire profundă față de modul în care funcționează sistemul democratic, nu neapărat față de principiile lui.Sondajul realizat de institutul AboutPeople la comanda think tank-ului Progressive Lab în cinci țări europene - Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România - și citat de Politico, indică faptul că 22% dintre respondenți cred că, în anumite cazuri, dictatura ar putea fi o opțiune mai bună decât democrația. În același timp, 26% spun că nu i-ar deranja ca un lider „capabil și eficient” să limiteze drepturile democratice și să nu fie pe deplin responsabil în fața cetățenilor.În România, cifrele relevă o problemă profundă. 66% dintre respondenți s-au declarat nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țară. Nu vorbim despre o respingere a regimului democratic, ci despre o frustrare acumulată față de funcționarea instituțiilor, clasa politică și capacitatea statului de a livra rezultate, de a rezolva problemele existente.Mai mult, 53% dintre români afirmă că nu se simt apropiați de partidul pe care l-au votat la ultimele alegeri. Este un indicator clar al rupturii dintre electorat și reprezentanții săi. Votul devine tranzacțional, nu identitar, alegerea fiind făcută din lipsă de alternative, nu din convingere. În privința încrederii în instituții, tabloul este la fel de fragil. La nivelul celor cinci state analizate, Uniunea Europeană are cel mai ridicat nivel de încredere (43%), în timp ce mass-media se oprește la 27%, iar partidele politice la 24%. România nu face excepție de la tendința generală care arată că partidele sunt percepute drept veriga slabă a sistemului.Raportarea la extrema dreaptăO treime dintre respondenți, la nivel european, nu consideră că ascensiunea acesteia reprezintă un pericol pentru democrație. În contextul în care forțele populiste și naționaliste câștigă teren în mai multe state europene, inclusiv în România, această relativizare a riscului nu poate fi ignorată.Profesorul Dimitris Papadimitriou, de la Universitatea din Manchester, atrage atenția că vechile diviziuni dintre Est și Vest nu mai explică realitatea actuală. România, deși a înregistrat creșteri economice consistente în ultimii ani, nu a reușit să consolideze în paralel și încrederea în democrația liberală, iar creșterea PIB-ului nu se traduce automat în legitimitate.Astfel, problema nu este ideea democrației însăși, ci modul în care aceasta funcționează în practică și cum este percepută de cetățeni. Nemulțumirea are accente anti-elitiste și anti-establishment, iar o parte semnificativă a populației percepe sistemul ca fiind ineficient și indiferent la problemele populației.Există un bazin consistent de frustrare care poate fi ușor capitalizat de lideri autoritari sau de partide care promit ordine, eficiență și „o mână de fier”. Faptul că majoritatea respinge explicit ideea limitării drepturilor democratice arată că reflexul democratic nu este pierdut. Însă toleranța față de regimuri iliberale este un semn clar de îngrijorare.Democrația românească nu este contestată în principiu, dar este sever taxată, mai ales la vot. Dacă acest sentiment persistă, deschiderea pentru soluții autoritare riscă să continue să crească - așa cum o arată deja sondajele (AUR conduce detașat în intenția de vot a românilor la alegerile parlamentare).