Un raport publicat de Eurostat în septembrie arată dimensiunea sărăciei în Uniunea Europeană. România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat nivel de deprivare materială și socială severă: 17,2% dintre cetățeni sunt afectați, de aproape trei ori mai mult decât media UE, care se situează la 6,4%. Acest indicator măsoară capacitatea oamenilor de a-și permite bunuri și activități considerate esențiale pentru un trai decent. La nivel european, s-a înregistrat chiar o ușoară scădere față de 2023, de la 6,8% la 6,4%, însă România rămâne cea mai afectată țară din Uniune, sub Bulgaria și Grecia.În plus, România se află pe locul al treilea la nivel european atunci când vine vorba despre acumularea de datorii la facturi și rate, un semnal clar al dificultăților financiare pe termen lung. 4 din 10 români nu ar putea să facă față unei cheltuieli neprevăzute, ceea ce plasează țara pe locul cinci în Uniunea Europeană în privința lipsei unui fond de urgență. Veniturile mici, lipsa economiilor și dependența de credite pentru cheltuieli curente fac ca o parte semnificativă a populației să trăiască permanent cu teama de datorii.Potrivit unui alt raport Eurostat publicat în noiembrie, la nivelul Uniunii Europene, 16,2% din populație – adică peste 72 de milioane de oameni – era în risc de sărăcie în 2024. România se află printre statele cele mai afectate, cu o polarizare puternică între zonele dezvoltate și cele rămase în urmă.În regiunea București-Ilfov, doar 3,7% din populație este în risc de sărăcie extremă, cel mai mic procent din întreaga Uniune Europeană. Discrepanțele regionale arată însă că prosperitatea este concentrată în capitală și marile orașe, în timp ce restul țării rămâne vulnerabilă.După București-Ilfov, cele mai dezvoltate sunt regiunile Vest și Nord-Vest, care mențin procentul de risc al sărăciei sub media europeană de 16,2%. Urmează apoi regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia și Centru, cu 2-3 procente peste media europeană. Cele mai sărace rămân, în această ordine, regiunile Nord-Est, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, cea din urmă având un procent aproape dublu față de media europeană al persoanelor aflate în risc de sărăcie.