În timp ce Occidentul investește masiv în trenuri de mare viteză și infrastructură modernă, România rămâne în urmă. Trenurile de tip TGV, ICE sau AVE oferă alternative reale la transportul aerian pe distanțe medii, cu timpi de călătorie reduși și emisii scăzute de carbon. Totodată, atracția pentru călătoriile cu trenul a crescut în 2024, cu 5,8% față de anul 2023. Europa de Vest se remarcă printr-o rețea feroviară modernă, rapidă și bine integrată. Spania conduce clasamentul cu o viteză medie a trenurilor de 199,4 km/h, urmată de Franța, Italia și Germania. În prezent, cei peste 12.000 km de cale ferată de mare viteză din Europa sunt concentrați în aceste patru state europene. Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi necesare investiții de aproximativ 546 miliarde de euro.România, la coada tuturor clasamentelorRomânia este țara din UE cu ea mai mică viteză medie a trenurilor din UE, de doar 45 km/h. Tototată deține recordul și pentru cele mai mari întârzieri din UE. În 2024 trenurile CFR au înregistrat milioane de minute de întârzieri, echivalentul a 12 ani, cu „doar” 3 ani mai mult decât în 2023.În ceea ce privește punctualitatea medie a serviciilor feroviare regionale și locale din UE, aceasta a crescut de la 90% în 2018 la 94% în 2020. În perioada pandemiei a revenit, firesc, la 90% în 2022. Letonia, spre exemplu, a înregistrat cel mai ridicat nivel de punctualitate în 2022, cu 98,9% dintre trenuri ajunse la timp. În schimb, România s-a situat la coada clasamentului, cu doar 63% dintre trenurile regionale și locale respectând orarul. În ceea ce privește trenurile de mare distanță, cele mai bune performanțe în 2022 au fost înregistrate în Olanda, Belgia și Bulgaria, toate cu o rată de punctualitate de 88%. În schimb, România a înregistrat un declin dramatic: doar 20% dintre trenurile de lungă distanță au ajuns la timp în 2022, față de 59% în 2018.Europa accelerează, România stagneazăProiecte ambițioase, precum rețeaua feroviară de mare viteză propusă de Comisia Europeană, vizează conectarea capitalelor UE până în 2040, cu trenuri ce vor atinge peste 250 km/h. Dacă planul va fi implementat, timpul unei călătorii între Berlin și Copenhaga ar putea fi redus de la 7 la 4 ore, iar între Sofia și Atena de la 14 la 6 ore, în orizontul 2030-2035.În acest timp, România continuă să fie printre puținele țări europene care nu dispun de nicio linie compatibilă cu trenuri ce pot circula cu peste 250 km/h. Cu o densitate feroviară de doar 45,3 metri pe kilometru pătrat, România se situează sub media UE, departe de statele cu infrastructuri feroviare dezvoltate. Cea mai mare viteză autorizată în România este de 160km/h, însă cu aceasta se poate circula doar pe anumite sectoare modernizate. Viteza medie raportată pentru serviciile de transport feroviar de marfă, atât interne cât și internaționale, variază semnificativ în cadrul Uniunii Europene. România se află și aici la coada clasamentului, cu o viteză medie de doar 15,2 km/h. La polul opus, în Olanda trenurile marfare ating în medie 100 km/h. România a dat cu piciorul la 3 miliarde de euro din PNRR, bani pentru infrastructura feroviarăÎn timp ce Europa investește accelerat în infrastructură feroviară modernă, România a reușit performanța contrară: să piardă miliarde de euro „bani gratis” din PNRR destinați reabilitării rețelei feroviare.Potrivit datelor publicate de MIPE, din totalul de 3,24 miliarde de euro, 1,36 miliarde dispar complet, iar 1,87 miliarde sunt mutate pe împrumuturi, adică bani pe care România va trebui să-i returneze. Nici achiziția de material rulant nu scapă. Din cele 416 milioane de euro prevăzute pentru vagoane și locomotive moderne, 135 milioane sunt tăiate, iar restul devin împrumuturi. În ultimii cinci ani, la Ministerul Transporturilor s-au perindat mai mulți miniștri. Sorin Grindeanu, cel mai longeviv dintre aceștia, a gestionat mandatul în care România a pierdut efectiv fondurile PNRR pentru calea ferată. Atât Grindeanu, cât și fostul ministru Cătălin Drulă, aflat la conducere în 2020-2021, au refuzat să comenteze subiectul, potrivit ZF.ro.