Raportul Global Wealth publicat de UBS confirmă o realitate incomodă, dar cu care ne-am obișnuit deja. Între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2024, creșterea averii medii per adult (în monedă locală, ajustată cu inflația) a fost profund inegală în Europa și Orientul Mijlociu. Raportul numește zona EMEA (Europe, Middle East, Africa) un mozaic al inegalităților. Dintr-un clasament de 35 de state, România ocupă locul 26 și devine penultimul reper al bogăției în Uniunea Europeană, după Slovacia. Diferența dintre medie și medianăCând vorbim despre avere, diferența dintre medie și mediană nu este un detaliu statistic, ci cheia înțelegerii inegalității. Media se calculează adunând toate averile și împărțind la numărul de adulți. Dacă un grup restrâns de persoane deține active foarte mari, media crește rapid. Mediana, în schimb, indică valoarea de la mijlocul distribuției: dintre majoritatea românilor care au puțin și un număr restrâns de oameni care au semnificativ au mai mult. Ea arată situația reală a „românului obișnuit”.În România, distanța dintre cele două este semnificativă, iar țara rămâne una dintre cele mai inegale economii din UE. Asta înseamnă că averea este concentrată la vârf. Un segment redus de antreprenori mari, proprietari de capital, beneficiari ai creșterii economice accelerate din anumite sectoare, trage media în sus. Însă, majoritatea gospodăriilor au active modeste de la locuințe, la economii limitate și expunere ridicată la nevoia de credite. Media națională este astfel „umflată” de vârful distribuției, în timp ce averea mediană - indicatorul care arată situația românului aflat la mijloc - rămâne mult în urmă față de Occident.Paradoxul creșterii economice a RomânieiParadoxul românesc este evident PIB-ul care a crescut susținut în ultimii ani. Investițiile străine au continuat, iar consumul intern a fost robust. Cu toate acestea, acumularea de avere la nivel individual nu a ținut pasul. O parte din valoarea creată s-a reflectat în profiturile companiilor, în costuri financiare și în ajustări de prețuri, nu în consolidarea patrimoniului populației.Această situație are implicații sociale și politice. O economie în care majoritatea cetățenilor nu acumulează capital devine vulnerabilă la șocuri și la radicalizare socială. Fără economii solide, orice criză viitoare ar avea un impact disproporționat asupra gospodăriilor.Situația la nivel global. Europa a pierdut terenPotrivit raportului, averea mondială a revenit pe creștere în 2024, după reculul din 2022 și relansarea puternică din 2023. Totuși, dinamica nu este uniformă între cele 56 de piețe analizate. Dacă în 2023 creșterea a fost susținută în principal de Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA), în 2024 motorul principal a devenit America de Nord, pe fondul unui dolar stabil și al piețelor financiare optimiste din SUA.Statele Unite și China continentală concentrează împreună peste jumătate din averea personală globală inclusă în analiză. Ascensiunea „milionarilor obișnuiți”Raportul evidențiază o categorie în expansiune: EMILLI (Everyday Millionaires), adică persoanele cu active între unu și cinci milioane de dolari. Numărul lor a crescut de peste patru ori din 2000, ajungând la aproximativ 52 de milioane la finalul lui 2024. Împreună, aceștia dețin circa 107 trilioane de dolari.În 2024, erau peste 680.000 de noi milionari în dolari, o creștere de 1,2%. Cele mai rapide creșteri s-au înregistrat în Turcia și în Emiratele Arabe Unite. Până în 2029, se estimează că alți 5,34 milioane de oameni vor intra în categoria milionarilor.SUA găzduiește de departe cel mai mare număr de milionari, cu o creștere de peste 1.000 de persoane pe zi în 2024. În China continentală, ritmul a fost de peste 380 pe zi.În ceea ce privește averea per adult, liderii sunt Elveția și SUA, urmate de Hong Kong și Luxemburg. La averea mediană, Luxemburg ocupă primul loc, urmat de Australia și Belgia.