România se detașează clar de tendința europeană privind prețurile producției industriale, urcând pe locul al doilea în UE la creșterile anuale, imediat după Bulgaria. Practic, producția, energia, materialele, bunurile de larg consum sau piesele pentru alte fabrici îi costă pe producătorii români tot mai mult, iar aceste creșteri se transmit, mai devreme sau mai târziu, în restul economiei.În timp ce Uniunea Europeană are o scădere ușoară a indicatorului – de 0,2% în octombrie 2025, respectiv de 0,5% în zona euro – România înregistrează scumpiri accelerate, alimentate în principal de evoluția explozivă a prețurilor din energie.Datele publicate de Eurostat arată un decalaj tot mai pronunțat între România și restul blocului comunitar. Bulgaria conduce clasamentul, cu o creștere anuală de 17,6% a prețurilor producției industriale, urmată de România, cu +9,4%, și de Suedia, cu +4,9%. Raportat la luna precedentă, România consemnează un avans de 1,2%, depășită doar de Bulgaria și Estonia, în timp ce media UE rămâne la +0,1%. La polul opus, Luxemburg, Irlanda și Austria raportează cele mai abrupte scăderi. Energia, principalul motor al scumpirilorDatele Eurostat indică și o scădere a prețurilor la energie la nivel european de 2,5%, factor care trage în jos media generală. În România, dimpotrivă, scumpirile abrupte ale energiei continuă să afecteze prețul final al produselor.Deși la nivel european se constată o stabilizare - prețurile la bunurile de capital și cele de folosință îndelungată crescând ușor - Institutul Național de Statistică (INS) confirmă că, în România, prețurile producției industriale au crescut în octombrie 2025 cu 8% mai mult față de aceeași lună din 2024. Această creștere se manifestă atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Faptul că prețurile au urcat cu 1% față de luna precedentă indică menținerea presiunilor economice.Creșteri importante apar și în serviciile de salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare au urcat cu 11,48%. Industria prelucrătoare – cea mai extinsă ramură industrială – a avansat cu 3,62%, iar industria extractivă cu 3,41%. Bunurile de uz curent au crescut cu 6,21%, cele de folosință îndelungată cu 4,91%, bunurile intermediare cu 3,70%, iar bunurile de capital cu 2,83%.Energia rămâne principala cauză a scumpirilor. Industria energetică a avansat cu 16,59% într-un an, iar componenta de producție și furnizare de energie electrică, termică, gaze și apă caldă a atins o creștere de 20,54%. Într-o economie în care aproape toate sectoarele depind de costurile energetice, această evoluție generează scumpiri în lanț.