România discută zilele acestea despre limitarea accesului la social media al minorilor de sub 16 ani. Ideea a fost lansată la sfârșitul lunii ianuarie de către șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în contextul în care mai multe state europene (Franța, Spania, Portugalia, Danemarca) iau în calcul măsuri asemănătoare. În 2025, Australia a creat un precedent în acest sens, care a atras rapid atenția altor state. Minorilor de sub 16 ani le-a fost interzis complet accesul la Tiktok, X, Facebook, Instagram, YouTube, Snapchat și Threads. Guvernul australian a argumentat că măsura ar putea reduce impactul negativ al rețelelor care încurajează copiii să petreacă tot mai mult timp pe ecrane, care le pot afișa totodată conținut dăunător sănătății. În România, părerile sunt împărțite atât la nivelul autorităților cât și la nivelul societății. În general, măsurile sunt contestate pe motiv că minorii găsesc deja metode de a ocoli restricțiile și continuă să acceseze platformele. În plus, simpla interdicție nu garantează că adolescenții vor evita complet mediul online, întrucât ei pot migra spre canale mai puțin reglementate și mai periculoase. Pentru a înțelege dacă o astfel de măsură ar avea efectele scontate, am stat de vorbă cu Ana Popa, psiholog clinician, care atrage atenția că interzicerea rețelelor de socializare ar putea rezolva unele probleme, dar la fel de bine ar putea creea altele. „Interzicerea rețelelor de socializare ar putea rezolva o parte din problemele adolescenților, însă ar putea da naștere unor probleme și mai grave. Toată literatura științifică ne spune acest lucru. Sunt țări care au adoptat această măsură recent, însă efectele reale se vor vedea peste câțiva ani”, declară Ana Popa. Unul dintre principalele argumente invocate de autorități este acela că expunerea la conținut violent din mediul online ar influența comportamentele adolescenților. „Argumentul autorităților ar fi acela că adolescenții învață să fie violenți din conținutul pe care îl consumă. Într-adevăr, conținutul consumat poate fi un factor și rețelele sociale ar trebui reglementate. Însă a stabili o relație de cauzalitate între violență și conținutul consumat este o eroare de logică gravă și periculoasă. Sunt mulți alți factori care joacă un rol mult mai important în această problemă (relația părinte-copil, mediul în care trăiesc)”, subliniază psihologul. Specialistul atrage atenția și asupra modului în care o interdicție totală ar putea afecta dezvoltarea adolescenților, într-o etapă în care nevoia de autonomie este esențială. Totodată, rețelele sociale nu funcționează exclusiv ca spații de divertisment, ci și ca surse de sprijin și informare pentru unii adolescenți.„Adolescența e o perioadă în care sentimentul de autonomie este extrem de important. O interdicție totală i-ar putea împinge pe adolescenți să își creeze VPN-uri sau să se mute pe platforme obscure mult mai periculoase și mai greu de monitorizat, ceea ce ar duce la normalizarea minciunii, la reducerea comunicării sincere cu părinții/profesorii. În același timp, rețelele sociale nu sunt doar un loc de divertisment pentru adolescenți. Sunt și un loc unde aceștia găsesc resurse: comunități de suport, informații educaționale. Pentru adolescenții timizi, rețelele de socializare reprezintă un loc în care își pot exprima mai ușor trăirile, iar interzicerea totală a lor ar putea însemna amplificarea sentimentului de singurătate”, subliniază psihologul. Un alt argument invocat în favoarea interdicției ar fi reducerea consumului excesiv de social media. În practică, efectul ar putea fi invers.„În realitate, interzicerea totală ar duce de fapt la un consum excesiv după vârsta de 16 ani. Adolescenții nu vor avea competențe digitale formate înainte de acea vârstă și nu vor învăța să își gestioneze timpul online. De asemenea, nu își vor dezvolta gândirea critică față de conținut, ceea ce poate duce la un consum atât excesiv, dar și foarte periculos. Când vor avea acces, riscul de consum excesiv va fi chiar mai mare”, avertizează Ana Popa.În ceea ce privește comportamentele nocive din mediul online, psihologul avertizează că acestea nu dispar prin interdicție, ci riscă să fie împinse în zone mai puțin vizibile:„Comportamentele de tip cyberbullying, revenge porn, nu vor fi eliminate prin interzicere. Vor fi mutate pe platforme obscure unde adulții au și mai puțin control. Iar faptul că adulții nu vor avea control asupra acestor platforme poate crește incidența comportamentelor de acest gen”.În acest context, soluția nu ar fi interzicerea totală, ci o abordare mai complexă, care ține cont de diverși factori. „Consider că soluția este reglementarea, nu interzicerea totală. Reglementarea și educația digitală. Bineînțeles, acestea presupun mult mai multe resurse și nu sunt la fel de ușor de pus în practică, însă pe termen lung, interzicerea totală riscă să facă mai mult rău și să fie nevoie de un consum și mai mare de resurse. Copiii nu ar trebui să aibă acces la...