În 2024 s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală de dioxid de carbon din istorie. Oamenii de știință avertizează că „plămânii naturali” ai Pământului – oceanele și pădurile – încep să cedeze.Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut în 2024 cu o viteză fără precedent, atingând 424 de părți pe milion – cea mai ridicată valoare de când există măsurători moderne, potrivit datelor publicate de Organizația Meteorologică Mondială (WMO). Creșterea de 3,5 părți pe milion este cea mai mare de la începutul înregistrărilor, în 1957, marcând un salt alarmant într-o criză climatică deja scăpată de sub control.Cauzele acestei creșteri sunt multiple. În primul rând, arderea continuă a combustibililor fosili, în pofida angajamentului asumat la COP28 (Dubai, 2023) de a începe tranziția globală de la cărbune, petrol și gaz, a menținut un nivel constant ridicat al emisiilor. În al doilea rând, valurile de incendii de vegetație – în special în America de Nord și de Sud – au eliberat cantități uriașe de carbon, în condițiile unui an record de căldură și secetă.Dar cea mai mare îngrijorare vine din slăbirea capacității naturale a planetei de a absorbi CO₂. Aproximativ jumătate din emisiile anuale sunt în mod normal „absorbite” de oceane și de vegetație, însă aceste „depozite” naturale devin tot mai puțin eficiente. Oceanele mai calde pot dizolva mai puțin dioxid de carbon, iar pe uscat, pădurile și plantele suferă din cauza secetei și incendiilor tot mai frecvente. Încălzirea globală cauzată de om a crescut deja temperaturile medii globale cu aproximativ 1,3 grade Celsius, iar cercetătorii au constatat o slăbire fără precedent a capacității pădurilor de a acționa ca „absorbant terestru” al carbonului, în 2023 și 2024. Raportul WMO subliniază că impactul actualelor emisii se va resimți timp de sute de ani, deoarece CO₂ are o durată de viață extrem de lungă în atmosferă.„Căldura reținută de CO2 și alte gaze cu efect de seră schimbă cu rapiditate clima și duce la fenomene meteorologice extreme. Prin urmare, reducerea emisiilor este esențială nu doar pentru clima noastră, ci și pentru securitatea noastră economică și bunăstarea comunității”, a declarat Ko Barrett, secretarul general adjunct al WMO, citat de The Guardian.Creșterea CO₂ nu este singurul semnal de alarmăMetanul și protoxidul de azot, celelalte două gaze cu efect de seră majore, au atins și ele recorduri istorice. În cazul metanului, aproximativ 40% din emisii provin din surse naturale, dar oamenii de știință observă deja o creștere a emisiilor din zonele umede, pe măsură ce încălzirea globală stimulează descompunerea materiei organice. Restul vine din exploatarea combustibililor fosili, creșterea animalelor, gropile de gunoi și culturile de orez.Pentru protoxidul de azot, principalele surse sunt îngrășămintele agricole și procesele industriale – două domenii care încă nu au fost supuse unei tranziții verzi consistente.Datele WMO provin dintr-o rețea de 500 de stații de monitorizare din întreaga lume și sunt publicate în buletinul lor anual cu doar o lună înainte de COP30, conferința ONU privind schimbările climatice, ce va avea loc la Belém, în Brazilia. Evenimentul este așteptat să fie un moment decisiv în care statele lumii trebuie să demonstreze dacă tranziția verde mai este un obiectiv real sau doar un slogan.Creșterea record a concentrației de CO₂ marchează un punct de cotitură. Dacă în urmă cu un deceniu avertismentele privind criza climatică nu păreau să-i sperie pe mulți, astăzi planeta dă primele semne ale epuizării propriei capacități de autoreglare. Faptul că oceanele și pădurile, mecanismele naturale de echilibrare ale sistemului climatic, încep să cedeze, arată că fereastra de timp pentru a evita scenariile catastrofale devine tot mai îngustă. Belém, orașul gazdă al următoarei conferințe climatice, are o însemnătate aparte, aflându-se chiar la marginea Amazonului, unul dintre cele mai importante, dar și cele mai vulnerabile, rezervoare de carbon ale planetei.O bună parte din români sunt „climate deniers”Deși există un consens științific clar asupra crizei climatice, discursul negationist persistă. Așa-numiții climate deniers – politicieni, comentatori sau grupuri de lobby – continuă să pună la îndoială realitatea încălzirii globale sau rolul activității umane în producerea ei. În multe cazuri, aceste voci sunt alimentate de interese economice legate de industria combustibililor fosili sau de ideologii anti-globaliste.Un sondaj INSCOP din 2024 arăta că 68,9% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile. 26,1% dintre respondenți sunt de părere că schimbările climatice nu sunt reale și nici nu produc efecte vizibile, iar 5% sunt nehotărâți.