Un studiu realizat de IZI Data și Fundația Filantropică Metropolis la festivalul Beach, Please! arată un adevăr parțial privind tinerii din România. Potrivit acestuia, adolescenții și părinții vorbesc mai mult ca niciodată despre viața personală, implicând aspecte legate de sănătate, prevenție și vaccinare. Totuși, educația sexuală rămâne un teren fragil, insuficient acoperit, golurile fiind umplute de cele mai multe ori de internet.Studiul IZI Data arată că 7 din 10 adolescenți primesc sprijin emoțional din partea părinților atunci când au nelămuriri legate de sănătate. Mai mult, 96% dintre tineri discută cu părinții lor despre școală, profesori sau emoții, iar 99% despre sănătate. Cu toate acestea, 1 din 3 adolescenți încă evită discuțiile despre sexualitate, iar 27% preferă să nu vorbească despre relații. Diferența de percepție este și mai vizibilă când comparăm răspunsurile părinților cu cele ale tinerilor. 57% dintre părinți consideră că adolescenții lor nu evită să discute niciun subiect, în timp ce doar 34% dintre tineri confirmă același lucru. Aici apare de fapt ruptura. România continuă să ezite în a integra educația sexuală ca materie obligatorie, preferând să transfere responsabilitatea exclusiv în familie. Realitatea, însă, arată că mulți părinți nu au nici cunoștințele, nici instrumentele pentru a purta astfel de discuții într-un mod complet și lipsit de tabuuri. Deși părinții sunt principala sursă de informare pentru adolescenți (55%), urmează imediat internetul (39%) - un spațiu unde informațiile nu sunt tot timpul de încredere sau de ajutor. Un aspect îmbucurător este percepția asupra vaccinului anti-HPV, recunoscut atât de adolescenți (84%), cât și de părinți (92%) drept o măsură esențială de prevenție. 7 din 10 părinți și aproape jumătate dintre adolescenți consideră vaccinarea HPV una dintre cele mai importante metode de protejare a sănătății pe termen lung. Cu toate acestea, decalajul între convingere și acțiune rămâne mare: doar 40% dintre adolescenți sunt vaccinați, 28% intenționează să se vaccineze, iar 32% fie resping ideea, fie nu sunt suficient informați. Aproape 4 din 10 adolescenți declară că nu au informații suficiente despre HPV și prevenție.Lipsa de informare nu este întâmplătoare. Ea se leagă direct de absența unui cadru solid de educație sexuală și de sănătate în școli. În timp ce alte state europene abordează deschis prevenția infecțiilor cu transmitere sexuală, a sarcinilor nedorite și importanța consimțământului, România rămâne blocată în dezbateri sterile, lăsând tinerii expuși pericolelor. Discuția despre educația sexuală în școli a generat, de altfel, o amplă dezbatere în spațiul public din România. Dezbaterea nu este însă una productivă, întrucât este mai mereu acaparată de discursurile conservatoare sau religioase și dusă în derizoriu.Cercetarea IZI Data și Fundația Filantropică Metropolis a fost realizată în timp real, pe parcursul întregului festival Beach, Please!, pe un eșantion de 90 de părinți și 132 de tineri între 14 și 19 ani. Urmează o a doua etapă: un studiu național omnibus, pe 1.000 de respondenți, reprezentativi la nivel național după mediu de rezidență, regiune și vârstă.La prima vedere, datele prezentate anterior nu par atât de tragice. Studiul are însă un risc crescut de bias de eșantionare, întrucât publicul festivalului Beach, Please! este unul restrâns, adresându-se în principal mediului urban, educat și cu resurse materiale peste medie. Cel mai probabil, în cea de-a doua etapă a studiului – cu adevărat necesară - rezultatele vor arăta altfel.Spre deosebire de fotografia „din teren” de la Beach, Please!, studiul „In a relationship - Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha” Fundației Friends for Friends, realizat împreună cu Reveal Marketing Research, arată un tablou ceva mai dur. Informarea e dominată de platforme online, rolul școlii în educația sexuală rămâne marginal, iar o parte semnificativă a tinerilor rămâne fără sprijin real când vine vorba despre discutarea problemelor lor. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 403 tineri cu vârste cuprinse între 14 și 25 ani, utilizatori de internet, prin metoda CAWI, în perioada aprilie–mai 2024. Dacă nu școala, atunci cine face educația sexuală?Conform datelor colectate, internetul este sursa principală de informare. În topul preferințelor tinerilor se află platforma YouTube - 58%, Instagram - 43%, TikTok - 43%, urmate de Facebook - 39%, TV - 31%, site-uri românești - 26%, influenceri/creatori de conținut - 21% și altele. Astfel, conținutul consumat poate fi filtrat de algoritmi, nu de un cadru educațional sau medical.Pentru teme de sexualitate, primele surse sunt familia (51%) și prietenii mai experimentați (36%); școala (27%) - la același nivel cu publicații/comunități/grupuri online (27%). La tinerii de 14-15 ani, dependența de familie (61%) și școală (43%) e vizibil mai mare. De asemenea, 10% dintre băieți și 6% dintre fete declară că folosesc pornografia drept „model” de educație sexuală.Despre...