Un stat dur cu cetățenii corecți, dar surprinzător de indulgent cu cei care găsesc portițe pentru a fenta obligațiile fiscale - aceasta este imaginea care reiese dintr-o nouă investigație Recorder, realizată cu camera ascunsă. Jurnaliștii au documentat modul de funcționare al unei rețele specializate în „îngroparea” firmelor cu datorii, un mecanism care permite patronilor să scape de responsabilitate și să lase în urmă găuri de zeci de milioane de euro în bugetul public.Schema este una simplă și eficientă. Firmele cu datorii colosale sunt cesionate pe numele unor persoane vulnerabile - oameni fără adăpost, fără venituri și fără posibilitatea reală de a fi trași la răspundere. În acte, patronii dispar, iar responsabilitatea pentru datoriile acumulate se evaporă odată cu transferul.Deși Guvernul a promis anul trecut că va stopa fenomenul și a adoptat modificări legislative menite să blocheze astfel de cesiuni, rețelele s-au adaptat rapid. Recorder arată că metoda continuă să fie folosită, inclusiv de foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți, care preferă să plătească pentru a scăpa de firmele cu probleme în loc să-și achite obligațiile fiscale. Cazul lui Victor NicaConsiderat capul rețelei documentate de Recorder, inculpat în trecut pentru evaziune și delapidare, dar al cărui dosar a fost tergiversat aproape un deceniu, Victor Nica este considerat capul rețelei. Confruntat de jurnaliști, Nica a reacționat prin amenințări. „Vă rog să nu publicați nimic pentru că vă voi da în judecată. Și voi sesiza CNA-ul. Nu doresc să apar public nicăieri, da? Și am să vă rog să nu publicați nimic, pentru că vă voi da în judecată”, a declarat Victor Nica, susținând iritat că jurnaliștii Recorder ar fi filmat ilegal la sediul firmei sale. Acesta a continuat dialogul cu jurnalistul Gabriel Nicolae printr-o continuă serie de amenințări la adresa sa și a publicației Recorder.„Eu consider că asociația asta, Recorder, nu-și declară veniturile și voi sesiza și Direcția Generală Antifraudă, împreună cu plângerea penală pe care o voi face. Și îmi este destul de greu să mă ocup de asociația asta, Recorder, pentru că noi ne ocupăm cu firme cu datorii, nu cu escroci care șantajează”, a spus Nica. Potrivit estimărilor Recorder, firma lui Nica a facilitat cesionarea unor firme cu datorii totale de peste 600 de milioane de lei (~120 de milioane de euro). Replica ministrului de Finanțe, Alexandru NazareÎntrebat de jurnaliștii Recorder dacă și-a dat seama de existența vreunei „portițe” în noul pachet legislativ pe care evazioniștii să o folosească, ministrul Finanțelor a declarat că este prematur să găsească astfel de scăpări, la o lună de funcționare a legii. „Suntem în legătură cu ONRC (n.r. Oficiul Național al Registrului Comerțului) și urmărim; urmărim noile moduri de sustragere care ar putea să apară”, a declarat Nazare pentru Recorder. După consultări cu mai mulți juriști, jurnaliștii Recorder i-au semnalat ministrului faptul că noua lege nu vizează cesiunea în două etape: cooptarea cu majorarea de capital social, urmată de cesionare. „Înainte era posibilă orice vânzare. Deci era absolut orice posibil. Cred că ar trebui, sau cel puțin noi ne-am propus, să tratăm marea plajă a subiectelor. Adică din acționari majoritari și acționari cu peste 25%, urmând să facem reglaje în continuare. Acum cred că e un pas foarte mare pe care l-am făcut. De fapt, e și fără precedent în ultimii ani, pentru că această problemă a fost neglijată”, a spus Alexandru Nazare, adăugând că speța adusă de jurnaliști ca exemplu de ocolire a legii va fi analizată împreună cu ANAF, iar portițele închise, dacă acestea există. Însă, până închiderea acestora, pasivitatea autorităților contribuie la perpetuarea fenomenului. Justiția transmite semnale de îmblânzire a pedepselor pentru evaziune fiscală, iar dosarele se întind pe ani întregi până aproape de prescriere. Fenomenul are o amploare indignantă, întrucât sute de milioane de euro se pierd anual prin firme cesionate pe numele unor oameni amărâți, în timp ce statul rămâne indiferent. Mai mult, pare că statul a uitat deja de lupta cu marea evaziune, despre care s-a vorbit atât de mult la începutul guvernării Bolojan. În schimb, bunii platnici s-au ales cu taxe majorate și scăderea puterii de cumpărare datorată inflației și creșterii TVA.