În plină competiție electorală cu partidul de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, Viktor Orbán acuză Bruxelles-ul că încearcă să instaleze la Budapesta un guvern obedient. Acesta vorbește despre „elitele de la Bruxelles”, despre influențe externe și despre o rețea liberală transnațională care ar acționa împotriva intereselor naționale, potrivit Deutsche Welle. Este o retorică familiară prin care se sugerează că instituțiile UE sunt răul suprem, iar opoziția parlamentară devine „agent extern”.Discursul premierului ungar potrivit căruia Uniunea Europeană ar reprezenta o amenințare mai mare pentru Ungaria decât Rusia, nu este doar o declarație de campanie, ci o strategie politică. Și nu una izolată. Ea se înscrie într-un curent mai larg din Europa Centrală și de Est, unde „suveranismul” este prezentat drept soluția la „ingerințele” occidentale. Realitatea este însă altaRusia a invadat Ucraina, a anexat ilegal teritorii și duce un veritabil război hibrid cu statele Europei de Est în încercarea de a le vulnerabiliza. Pe de altă parte, Uniunea Europeană funcționează pe baza unor tratate semnate voluntar de către statele membre, cu mecanisme de control reciproc (state membre-instituții) legate profund de statul de drept. În esență, discursul de tip „Bruxelles-ul este pericolul” nu este despre geopolitică, ci despre putere internă. Iar dacă această narațiune câștigă teren în România, dezbaterea nu va mai fi despre reforme sau progres, ci despre ieșirea treptată din logica occidentală care a definit parcursul României după 2007.Este Ungaria un model pentru România?În România, același tip de discurs a fost utilizat de candidatul extremist Călin Georgescu, care a cultivat ideea unei Românii capturată economic și supusă politic unor structuri externe. Partidele AUR, SOS și POT folosesc constant aceeași rețetă.Mai subtil, fragmente din această retorică au apărut și în zona mainstream. Afirmația liderului PSD Sorin Grindeanu că „nu a plecat niciodată pe fenta cu vin rușii” relativizează o amenințare care, în contextul invaziei Ucrainei și al presiunii militare din regiunea Mării Negre, este documentată și evaluată constant de NATO și serviciile occidentale. Minimalizarea riscului estic și deplasarea atenției către „dictatura Bruxelles-ului” creează un cadru politic convenabil pentru cei care susțin o repoziționare față de instituțiile UE. Însă, în spatele acestei atitudini politice, stă de fapt propriul lor interes de a capitaliza politic un electorat nemulțumit, la care efectele apartenenței la Uniunea Europeană nu s-au resimțit. Vedem această tendință din modul cum votează oamenii. România nu înseamnă doar acele zone și orașe dezvoltate, unde populația votează în proporție mare „progresist”. Înseamnă și orașe și sate „uitate de lume”, care încearcă să găsească un vinovat pentru situația în care se află. Astfel, pe lângă taxarea partidelor mainstream la vot, asistăm totodată la o demonizare a Uniunii Europene, cu abstractizarea evoluției uriașe pe care România în general a avut-o. Cum arată izolarea treptată de UE?Budapesta se află de ani buni în conflict deschis cu instituțiile europene pe teme fundamentale precum statul de drept, independența justiției, libertatea presei și politica externă față de Rusia.Sub guvernarea lui Viktor Orbán, Comisia Europeană a condiționat accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (principiul fundamental potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, nici cetățenii, dar nici guvernanții). Astfel, miliarde de euro pentru Ungaria au fost blocate din cauza problemelor privind achizițiile publice, conflictele de interese și independența sistemului judiciar. În paralel, Parlamentul European a susținut că Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație liberală deplină.Modificările legislative din ultimul deceniu au consolidat controlul executivului asupra justiției, mass-mediei și instituțiilor. Presa independentă a fost marginalizată, iar societatea civilă a fost supusă presiunilor administrative și financiare. Asemănător, în România societatea civilă este atacată din toate părțile și supusă unor presiuni enorme, deși cu toții știm cel puțin un ONG care rezolvă problemele oamenilor acolo unde statul nu o face.În timp ce majoritatea statelor UE au adoptat o linie dură față de Moscova după invadarea Ucrainei, Budapesta a menținut o relație apropiată de Kremlin, în special în domeniul energetic. Ungaria a folosit în repetate rânduri dreptul de veto pentru a întârzia sau negocia decizii comune privind sprijinul pentru Ucraina sau pachetele de sancțiuni. Într-un construct bazat pe consens, acest comportament a alimentat tensiunile și a izolat și mai mult Ungaria în cadrul UE, care funcționează prin negociere continuă. Dacă un stat devine conflictual, influența lui scade, astfel încât acesta nu mai modelează decizii, ci doar reacționează la ele.UE nu este un „club politic”, ci o piață de peste 450 de milioane de consumatori și principalul furnizor de fonduri pentru...