Protestele de luni, 8 septembrie, la care au participat în jur de 20,000 de oameni au marcat nu doar cel mai controversat început de an școlar, ci și una dintre cele mai puternice manifestații împotriva măsurilor de austeritate adoptate de guvern. Participanții au cerut, printre multe altele, demisia actualului ministru al Educației, Daniel David.Figura lui Daniel David a devenit punctul central al frustrării profesorilor și tinerilor, loviți din plin de tăierile masive din învățământ. Criticile, aduse pe bune dreptate, se rotesc în jurul indiferenței și refuzului ministrului de a vorbi deschis și serios despre măsurile implementate. Nemulțumirile profesorilor au fost ocolite în orice discuție publică legată de reforma Educației, iar mai nou, Daniel David spune că vrea să intre în istorie ca fiind un ministru curajos.„Ar trebui să rămân în istorie ca un ministru curajos, care nu a fugit doar ca să-i fie bine, să-i ușor. Care a acceptat sacrificiul de a se transforma dintr-un ministru al reformei într-unul al austerității, de dragul de a salva salariile și bursele până la sfârșitul anului. Pentru mine cel mai ușor era să plec”, a spus ministrul.Cu alte cuvinte, faptul că salariile și bursele, ce asigură minimul de funcționare a oricărui sistem educațional, au fost protejate este un semn de curaj. Strictul necesar pentru a avea profesori la clasă și copii în bănci este ridicat de ministrul David la rangul de măsură politică extraordinară, iar toți cei 20,000 de oameni care s-au văzut nevoiți să iasă în stradă sunt catalogați indirect ca nerecunoscători. La fel de disprețuitor s-a arătat și președintele Nicușor Dan, care a vorbit foarte puțin despre nemulțumirile profesorilor legate de măsurile guvernului. Deși nu s-a prezentat la începutul de an școlar în calitatea sa de președinte, Dan a participat ca părinte. Întrebat de ce a preferat să facă acest lucru, el a răspuns că nu a vrut să sfideze.„Pentru că există această tensiune, sunt nişte revendicări ale profesorilor şi nu am vrut să sfidez. E o discuţie în societate şi nu am vrut să sfidez”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Doar că această prezență este o sfidare în sine. Profesorii, în momentul în care au pornit boicotul, nu au fost lăsați singuri, elevii și studenții fiind primi care s-au alăturat. Părinții, la rândul lor, fac parte și ei din întregul proces educațional și au fost invitați să sprijine protestul. Nicușor Dan, chiar dacă se scuză și spune că s-a ferit de sfidare, tocmai prin prezența sa în calitate de părinte, una poate chiar mai importantă ca mesaj de susținere pentru profesorii, a ajuns să disprețuiască eforturile miilor de angajaților din Educație și a tinerilor ieșiți în stradă.Discursul arogant, normalitate în guvernul BolojanGenul acesta de mesaj public a devenit o normalitate pentru ministrul Educației, dar și pentru întregul guvern Bolojan, care pare complet rupt de realitate din România și de modul în care oamenii de rând, de la profesori și elevi până la pensionari și bolnavi cronici sunt afectați de toate aceste tăieri abrupte. Într-un interviu acordat postului public, întrebat de ce norma de predare a urcat pe modelul european, dar salariile au rămas aceleași, Ilie Bolojan s-a arătat de acord că situația salariilor este precară, dar a concluzionat că așa stau lucrurile în România și nu se poate mai mult.„Aveți dreptate, nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care, nici eu personal, mi-l doresc și niciun dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este, dar asta este ceea ce poate România în momentul de față […] Dar eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”, a declarat premierul Bolojan. Costul uman pentru aceste decizii este, așadar, ignorat, chiar dacă executivului îi place să se raporteze constant la situația altor țări din UE. Criteriile sunt alese cu grijă, iar cele legate de punctul de salarizare, de condiții de muncă sau de trai sunt trecute cu vederea, totul în numele unor economii nesemnificative pentru PIB. Chiar din momentul în care pachetul de legi de austeritate a fost prezentat, guvernul s-a raportat la toții cetățenii afectați de măsuri ca fiind simple cifre din buget. Procentul de economii de 0,02%, după tăierile din Educație, a fost realizat tocmai din cauza acestei maniere deconectate de adevăratele probleme din sistem. Atât Ilie Bolojan, cât și ministrul Daniel David au împins în spațiul public o platformă de austeritate, dar care, până acum, este total neinteresată de marea corupție, de evazioniști sau de rețelele de privilegiile din mai toate nivelurile statului. Ca de obicei, oamenii de rând sunt lăsați să ducă povara măsurilor de corectare bugetară, iar faptul că primesc în continuare salariul este prezentat ca dovadă de curaj din partea politicienilor ce se îngrijesc de așa zisa reformă.