În secolul vitezei, informația circulă atât de rapid, încât adevărul a devenit greu de distins dintr-o mare de manipulări și dezinformări, majoritatea propagate pe social media. Uniunea Europeană a făcut ordine în spațiul său digital. Din 2024, Digital Services Act (DSA) se aplică în toate statele membre și impune reguli mai stricte pentru marile platforme online – de la rețele sociale și motoare de căutare, până la marketplace-uri și site-uri de hosting.Este primul regulament în domeniul digital din lume care implică răspunderea firmelor Big Tech din întreaga Uniune Europeană pentru conținutul postat pe platformele lor. Astfel, DSA a devenit recent ținta mai multor atacuri, atât din interiorul Uniunii Europene cât și din afară, dacă ne raportăm, de exemplu, la bine-cunoscutul raport preliminar al Comisiei Juridice a Congresului SUA. Până acum, giganții tech s-au ascuns în spatele ideii că sunt „doar intermediari” pentru informația care circulă online. Deep fake, dezinformare, manipulări și reclame înșelătoare au circulat masiv, fără consecințe reale pentru marile platforme.Ce prevede DSA, pe scurtRegulamentul întărește drepturile cetățenilor în mediul online și le oferă mai mult control asupra a ceea ce văd și asupra modului în care sunt tratați de platforme. Dacă o postare este ștearsă sau un cont este suspendat, platforma este obligată să explice clar motivul. Deciziile de moderare pot fi contestate, fie direct pe platformă, fie prin mecanisme de soluționare extrajudiciară, mai rapide și mai accesibile decât instanța.DSA face mai ușoară raportarea conținutului, bunurilor sau serviciilor ilegale și obligă platformele să răspundă acestor sesizări. În același timp, crește nivelul de protecție pentru copii și tineri, prin limitarea expunerii la conținut inadecvat și prin interzicerea completă a reclamelor targetate către minori.Pentru utilizatori, marile platforme trebuie să ofere și opțiunea de a vedea conținut nepersonalizat, de exemplu în ordine cronologică, nu doar ceea ce promovează algoritmii. Pe Instagram, există deja opțiunea de a selecta afișarea cronologică a postărilor în feed, evitând astfel ca algoritmii să împingă în față postări preferențiale. Reclamele trebuie marcate clar și explicat de ce ajung la un anumit utilizator, iar folosirea datelor sensibile pentru publicitate este interzisă. DSA elimină și practicile de design înșelătoare, care împing utilizatorii să accepte opțiuni pe care nu le-ar alege în mod liber, și obligă marketplace-urile să afișeze informații clare despre vânzători, pentru ca oamenii să știe de la cine cumpără.De unde vine nemulțumirea MAGA și a giganților tech?Contrar unor afirmații vehiculate mai ales de către extrema dreaptă europeană și reprezentanții MAGA, DSA nu introduce cenzură și nu stabilește ce este „adevărat” sau „fals”. Regulamentul nu vizează opiniile, ci aplicarea legii existente în mediul digital. Pentru prima dată, Uniunea Europeană spune clar că platformele nu mai sunt deasupra regulilor. Amenzile pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală, iar în cazuri extreme, serviciile pot fi suspendate în UE. Pentru utilizatori, DSA înseamnă mai puține abuzuri. Pentru platforme, sfârșitul modelului de „merge și așa”.Marile companii tech au motive concrete să fie deranjate de Digital Services Act. Regulamentul nu le mai permite să funcționeze netransparent și le atacă direct modelul de afaceri.Pe de o parte, platformele câștigă bani din timpul petrecut pe ecran de către fiecare utilizator, engagement și publicitate hiper-targetată. Limitarea reclamelor personalizate, interzicerea targetării minorilor și obligativitatea fluxurilor nepersonalizate reduc eficiența reclamelor și, implicit, veniturile. Pe de altă parte, algoritmii devin mai puțin opaci. DSA obligă platformele să explice cum funcționează sistemele de recomandare și să ofere acces la date pentru cercetători. Exemplu de aplicare a DSA. Cazul TikTok, pe scurtComisia Europeană a anunțat pe 6 februarie că, în urma unei analize preliminare, TikTok ar încălca DSA prin modul în care este concepută aplicația, datorită comportamentelor și funcțiilor care dau dependență. Sunt vizate funcții precum scroll-ul infinit, redarea automată a clipurilor, notificările push și algoritmul de recomandare extrem de personalizat.Potrivit Comisiei, TikTok nu ar fi evaluat corect impactul acestor mecanisme asupra sănătății mintale și fizice a utilizatorilor, inclusiv asupra minorilor și a persoanelor vulnerabile. Ancheta arată că platforma a ignorat indicatori relevanți ai utilizării compulsive, precum timpul petrecut în aplicație pe timpul nopții sau frecvența accesărilor.În plus, măsurile existente – cum ar fi limitele de timp și controalele parentale – sunt considerate insuficiente și ușor de ocolit. Comisia apreciază că TikTok ar trebui să își modifice designul de bază, inclusiv prin limitarea funcțiilor care creează dependență și introducerea unor pauze reale de utilizare, mai ales pe timpul nopții.