„I-am prins și îi vom mai prinde. Noi nu batem la ușă”, spune un ofițer antidrog într-un clip de promovare publicat de Poliția Română. Afirmația e de noaptea minții, dacă stăm să numărăm toate dățile când polițiștii au fost martori pasivi la crime. Cazul Alexandrei Măceșanu este cel mai răsunător. Deși o fată de doar 15 ani a reușit să sune la 112 și să ceară ajutorul autorităților, și-a găsit sfârșitul cu polițiștii la poartă. Poliția nici nu a bătut la ușă, nici nu a intrat. A așteptat 4 ore fără să-l deranjeze pe agresor, timp în care victima a fost ucisă și arsă. În alte cazuri, Poliția Română a bătut la ușile celor care au zis în mediul online cu cine votează, în prag de alegeri. „Concret, poliţiştii au mers acasă la membri şi simpatizanţi USR, dar şi la votanţi, cetăţeni fără afiliere politică sau chiar le-au sunat părinţii pentru a-i sancţiona pentru postări pe Facebook”, explica USR într-un comunicat din luna noiembrie.Unui alt cetățean, polițiștii care au venit la ușa sa i-au spus că postarea în care explica de ce intenționează să o voteze pe Elena Lasconi a fost detectată cu ajutorul inteligenței artificiale.În luna februarie, un alt utilizator de Facebook a fost vizitat de 3 ori în aceeași zi de polițiști, după ce a postat un pamflet în care era menționat Călin Georgescu și fostul șef al MAI, Cătălin Predoiu. În privința drogurilor, statul român a încercat să minimalizeze riscul traficului de droguri, conform experților citați de Context.ro. Tragedia de la 2 Mai a făcut autoritățile să declare traficul și consumul de droguri o problemă de securitate națională, însă timpul a trecut și măsurile concrete se lasă așteptate. Un raport al Agenţiei Uniunii Europene privind drogurile (EUDA) privind traficul de stupefiante prin porturi arată că reţelele criminale exploatează porturile noastre pentru a face contrabandă cu cantităţi foarte mari de droguri, în special cocaină.Din ianuarie 2019 şi până în iunie 2024, România a capturat în portul Constanța doar 4 tone de droguri, pe parcursul a 4 operațiuni.„Avem un singur scop, sa distrugem retele ce vand moartea”, ni se mai spune în clipul Poliției Române, care e plin de imagini cu capturi de cannabis. Tot din video aflăm și că, atunci „când iei droguri, mintea ta poate fi grav afectată. Poți deveni dependent, trist, confuz”. Asocierea canabisului cu „moarte”, „minte grav afectată” și „dependență” reprezintă o tentativă de influențare a publicului prin frică. Totodată, informația nu este completă: canabisul nu duce la supradoză și nu dă halucinații. Mai mult, experții sunt de acord că THC dă dependență doar după perioade îndelungate de consum constant. Un studiu publicat de National Institutes of Health din SUA afirmă că „riscul de deces cauzat de toxicitatea canabisului este neglijabil”.Ar trebui ca autoritățile române să se concentreze atât de mult pe canabis?„Cocaina este, după canabis, al doilea cel mai utilizat drog ilicit în Europa (...). În egală măsură, a crescut îngrijorarea cu privire la creșterea semnificativă a costurilor sociale și de sănătate asociate cu acest drog”, relatează EUDA.Cu toate acestea, ceea ce este cel mai îngrijorător este apariția de noi substanțe psihoactive, care sunt dezvoltate și distribuite mult prea repede pentru ca autoritățile să elaboreze planuri pentru utilizatori sau să le împiedice să ajungă la public.Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani, a murit în prima parte a lui 2025 din cauza unei supradoze. Legiștii au găsit în corpul său 6 tipuri de substanțe, printre care și benzodiazepine, metadonă și tramadol. Atât victima, cât și dealerul făceau parte dintr-un grup pe care autoritățile din România îl știau: cu numai 2 ani înainte, Vlad Pascu a ucis 2 tineri, sub influența drogurilor. Maru, dealerul lui Vlad Pascu și cel care l-a filmat pe Rareș Ion înainte să moară, a fost cercetat și apoi iertat în 4 dosare, inclusiv pentru trafic de droguri și acte de violență. Abia după tragedia de la 2 Mai a primit condamnări în alte 2 dosare.România nu face față consumului de droguri. Nu excelează nici la destructurările organizațiilor de trafic, nici la prevenție, nici la tratare. Deși consumul de substanțe interzise e oficial o problemă de securitate națională, lipsesc reformele. În ceea ce privește Poliția Română, ea nu oferă cetățenilor „siguranță” și „încredere”. Mai puțini bani și timp în video-uri aberante ar lăsa loc unor acțiuni concrete, precum schimbarea atitudinii agenților față de cazurile de violență împotriva femeilor.