Deși trăim într-o eră a digitalizării, a datelor și a științei accesibile la un click distanță, România anului 2025 rămâne puternic ancorată într-un imaginar simbolic, mistic și, uneori, conspiraționist. Barometrul „România între Magie și Ezoterie”, realizat de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, radiografiază modul în care românii își explică lumea, uneori în moduri mai puțin raționale.Un român din cinci se declară „cu siguranță superstițios”, iar aproape jumătate afirmă că o superstiție li s-a adeverit cel puțin o dată. Mai mult de 75% cred în importanța norocului, iar unul din patru este convins că norocul poate fi schimbat prin respectarea unor ritualuri sau superstiții.Sociologul Remus Ștefureac - director INSCOP Research - a subliniat principalele concluzii ale studiuluiStudiul arată că, deși tradițional asociate mediului rural, credințele oculte par să se manifeste tot mai intens și în orașe. În mediul urban, stresul, competiția și tensiunea socială stimulează nevoia de sens și control. Astrologia, numerologia sau ideea de „energii invizibile” devin forme moderne de religiozitate difuză – ritualuri adaptate unei lumi hiper-raționale, dar profund anxioase.Totodată, există o legătură vizibilă între nivelul de educație al respondenților și gradul de deschidere al acestora spre explicațiile științifice.„Persoanele cu educație mai scăzută sunt mai predispuse să accepte explicații spirituale sau conspiraționiste, ceea ce semnalează decalaje îngrijorătoare și faptul că educația nu reușește să substituie mecanismele culturale arhaice de interpretare a realității”, spune Remus Ștefureac.La fel de semnificativ este însă și profilul politic al credinței „magice”. Votanții PSD și AUR apar constant ca fiind cei mai înclinați către explicații oculte sau conspiraționiste, în timp ce votanții USR se situează la polul opus, exprimând cel mai mare grad de încredere în rațiune și știință. Rezultatele privind credințele conspiraționiste sunt deosebit de relevante pentru climatul social actualAstfel, 61,4% dintre români cred că „România este controlată în secret de puteri externe”. 58,4% consideră că „pandemiile sau crizele economice sunt provocate de grupuri de putere secrete”. Șirul conspirațiilor este completat de credința a 55,6% dintre români că „tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru manipularea populației”. În același timp, 40,1% cred că „vaccinurile sunt folosite pentru controlul oamenilor”.Aceste cifre reflectă un deficit de încredere atât în știință cât și în instituții, care favorizează substituirea explicațiilor complexe cu unele simpliste și emoționale. În spatele fiecărei teorii conspiraționiste se află, după cum afirmă și sociologul Remus Ștefureac, o nevoie profundă de certitudine și sens într-o lume percepută ca haotică și impredictibilă.Pe linia credinței religioase, jumătate dintre români afirmă că se bazează mai degrabă pe rațiune și știință, iar 44% pe credință și tradiție atunci când iau decizii importante. Totuși, pentru 33% dintre respondenți, credința religioasă rămâne mai importantă decât explicațiile științifice.Societatea este vizibil fragmentată, compusă din mai multe „bule”Barometrul „România între Magie și Ezoterie” este reprezentativ pentru contextul actual. Într-o societate fragmentată, unde încrederea în instituții este scăzută, oamenii își caută singuri răspunsurile, în cele mai accesibile surse. Una dintre acestea este internetul, de unde, fiecare culege informații prin filtrul său propriu. Aceste filtre sunt personalizate, în ultima vreme, mai ales în funcție de „bula” din care face parte fiecare. În plin război informațional, devin greu de distins informațiile autentice de cele false, sursele credibile de cele mai puțin credibile și, mai ales, vocile din mediul online în care putem avea încredere. Problema reală apare atunci când aceste teren devine fertil pentru manipulări, de regulă sociale și politice. „Vrăjitoarele moderne” nu mai vând descântece, ci doctrine, idei, emoții și, în cele din urmă, panică socială.România, printre primele țări la analfabetismul mediaRomânia se află printre primele locuri din Uniunea Europeană la analfabetismul media, ceea ce explică parțial vulnerabilitatea ridicată la conspirații și pseudoștiință. Lipsa competențelor de analiză critică a informației face ca o parte semnificativă a populației să nu poată distinge informațiile veridice de manipulări. Într-un context marcat de neîncredere și educație precară, acest deficit media devine teren fertil pentru teorii conspiraționiste, de la antivaccinism până la mituri despre „energii invizibile” sau „oculta mondială”. Practic, alfabetismul media scăzut transformă accesul la informație într-un risc, nu într-un avantaj.Datele studiului Inscop au fost colectate în perioada 6-10 octombrie 2025 prin intermediul chestionarului, pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±...