Alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate duminică, au fost un test cu miză istorică. Într-un context geopolitic complicat, între agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, războiul hibrid purtat în statele est-europene și presiunile interne din Republică pentru stabilitate, cetățenii moldoveni au ales direcția pe care vor să meargă: cea vestică.Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu și condus astăzi de Igor Grosu, a obținut 55 de mandate și, odată cu ele, majoritatea absolută. Este o victorie clară și o reconfirmare a încrederii pe care alegătorii o acordă proiectului pro-european. PAS va putea forma singur un guvern stabil și capabil să ducă mai departe un obiectiv major pentru țară - aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la orizontul 2028–2030.Blocul Patriotic, principala opoziție pro-rusăCu 26 de mandate, Blocul Patriotic devine principala forță de opoziție. Este o alianță a partidelor pro-ruse condusă de fostul președinte socialist Igor Dodon. Din bloc fac parte Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin, dar și Partidul „Viitorul Moldovei”, condus de fostul premier Vasile Tarlev. Totuși, alianța nu este lipsită de tensiuni. Cu doar două zile înainte de scrutin, Partidul „Inima Moldovei” a fost exclus din bloc. Decizia a fost luată în baza unei hotărâri judecătorești a Curții de Apel Chișinău, care a constatat că formațiunea a obținut finanțări ilegale pentru campania la alegerile parlamentare.Surpriza relativă a scrutinului o reprezintă Blocul „Alternativa”, care a intrat în Parlament cu 8 mandate. Deși se declară pro-european, blocul este format din figuri cu trecut politic legat de comuniști și socialiști: primarul Chișinăului, Ion Ceban, fost membru al PSRM; Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat pro-rus la prezidențiale; Ion Chicu, fost prim-ministru; și Mark Tkaciuk, fost consilier al lui Voronin și lider al Congresului Civic. Cu 6 mandate, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, revine în legislativ. Usatîi, fost primar al municipiului Bălți, este cunoscut drept un politician cu simpatii pro-ruse, dar care refuză să se declare exclusiv pro-Kremlin sau pro-Bruxelles.Tot cu 6 mandate intră în Parlament Partidul Politic Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea, care se declară pro-europeană și susține unirea Republicii Moldova cu România, a fost sprijinită public de liderul AUR, George Simion. Campania sa agresivă pe platformele de social media, în special pe TikTok, i-a asigurat pragul necesar pentru accederea în legislativ. Scor irelevant pentru AUR Moldova Un alt actor politic care a încercat să intre în competiția electorală a fost Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova. Rezultatul său a fost însă aproape irelevant: doar 0,10% din voturi, adică puțin peste 1.500 de sufragii la nivel național.Confuzia legată de participarea sa a fost amplificată de declarațiile contradictorii dintre București și Chișinău. Dacă la București liderii AUR anunțau retragerea din cursă pentru a nu „fragmenta votul unionist”, la Chișinău președintele AUR Moldova, Boris Volosatîi, respingea categoric această variantă și insista asupra independenței formațiunii față de partidul condus de George Simion.De ce contează pentru noi atât de mult rezultatul alegerilor din Moldova? Importanța acestui rezultat nu poate fi înțeleasă decât prin prisma riscurilor. O victorie a forțelor pro-ruse ar fi deschis ușa unei izolări regionale, transformând Moldova într-o „zonă gri” între Est și Vest, la cheremul Kremlinului. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, a subliniat într-un interviu pentru Euronews România, riscurile la care întreaga regiune este supusă.„Securitatea României începe la Nistru, iar Rusia înțelege foarte bine acest lucru și vrea să ajungă prima pe Nistru și la Prut. Dar imaginați-vă ce s-ar întâmpla în Republica Moldova dacă ar câștiga partida pro-rusă de aici. Moldova s-ar transforma într-o gaură neagră, într-o zonă gri a Europei, izolată din toate părțile, și aproape 500-600.000 de cetățeni români vor deveni ostatici ai Rusiei.”Dincolo de aritmetica parlamentară, rezultatul alegerilor transmite un mesaj foarte clar: Republica Moldova a dat o palmă regimului de la Kremlin care a încercat să intervină în alegeri cu toate forțele și a arătat că viitorul său nu se scrie la Moscova. Drumul european al țării rămâne deschis, în condiții politice care să permită parcurgerea sa fără blocaje majore. PAS primește astfel un mandat solid care dă țării șansa să privească spre Bruxelles cu mai multă încredere și spre Moscova cu mai puțină teamă.