Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru întărirea protecției victimelor violenței domestice, în contextul în care numărul intervențiilor poliției în astfel de cazuri continuă să crească. Camera Deputaților a votat miercuri un proiect legislativ inițiat de parlamentari din Coaliția de guvernare, care aduce modificări importante mecanismului ordinului de protecție și introduce obligații suplimentare atât pentru autorități, cât și pentru agresori.Potrivit noii legi, administrațiile publice locale vor avea obligația de a contacta victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție, dar și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea acestuia, pentru a o informa în mod explicit că are dreptul să solicite prelungirea măsurii. Instanțele vor fi obligate să dispună, pe lângă măsurile clasice de protecție, și obligarea agresorului la consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară ori nevoluntară. În situația în care agresorul este consumator de alcool sau substanțe psihoactive, instanța poate decide integrarea acestuia, cu acordul său, într-un program de tratament, dezintoxicare sau asistență de specialitate.Legea introduce și obligația agresorului de a informa lunar poliția cu privire la participarea la ședințele de consiliere sau psihoterapie, iar nerespectarea acestor măsuri va atrage sancțiuni. De asemenea, în cazul în care un nou ordin de protecție este emis împotriva unui agresor care a mai fost sancționat în ultimii cinci ani, instanța va putea stabili o durată a ordinului de până la 24 de luni.Victima va putea alege să solicite ordinul de protecție fie la instanța de la domiciliu, fie la cea din circumscripția unde au avut loc faptele, iar instanța va avea obligația de a comunica emiterea ordinului în maximum cinci ore și către autoritățile locale competente în domeniul protecției victimelor.„Pentru victimă, să ceară un ordin de protecție înseamnă că rupe tăcerea, este un act de curaj. Iar responsabilitatea noastră, ca stat, este ca acest curaj să fie susținut de un cadru legal eficient și clar. Legea adoptată astăzi de Parlament nu promite soluții miraculoase, pentru că violența nu trece cu un vot, dar putem să ne asigurăm că avem o legislație funcțională, mai coerentă și mai adaptată la nevoile reale ale victimelor”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru familie și solidaritate socială din Senat și co-inițiatoare a proiectului. Datele recente confirmă presiunea asupra sistemului: doar în luna ianuarie 2026, polițiștii au intervenit în 11.911 cazuri de urgență privind violența în familie și au emis 1.539 de ordine de protecție provizorii, dintre care 585 au fost transformate ulterior în ordine de protecție de către instanțe. Creșterea acestor cifre indică nu doar amploarea fenomenului, ci și nevoia unor mecanisme mai ferme și mai rapide de intervenție.„De ce e important acest proiect? Pentru că practica și cazurile de femicid de anul trecut ne-au arătat că, dacă nu scrie în lege negru pe alb, lucruri care par intuitive nu se întâmplă. O anchetă Snoop a arătat că în cazul Gânj, de la Bihor, DGASPC nu a intervenit pentru că nu știa de existența ordinului de protecție, iar poliția nu a informat DGASPC pentru că nu scria în lege. Ei bine, de acum încolo o să scrie. Ordinul de protectie trebuie comunicat în maxim 5 ore de la emitere tuturor autorităților responsabile, inclusiv serviciile sociale, astfel încât acestea să ia contact cu victima și să îi ofere protecție și sprijin. La rândul lor, autoritățile locale sunt obligate să contacteze victima și să îi ofere suport în maxim 3 zile de la emiterea ordinului de protecție. Ideea e să acoperim, pe cât posibil, toate posibilele hibe în lanțul de comunicare și intervenție, pentyru ca victima să nu rămână singură”, a explicat senatoarea PSD Victoria Stoiciu, co-inițiatoarea legii, după aprobarea acesteia.