Peste 64.000 de câini au fost eutanasiați în România în perioada 2023-2025, iar jumătate dintre cazuri provin din doar patru adăposturi gestionate de veterinari sau organizații private, potrivit unei investigații Snoop. Costurile suportate din bani publici au depășit 9 milioane de euro.Documentarea realizată timp de mai multe luni indică posibile încălcări ale legislației, cheltuieli nejustificate și cazuri de cruzime cruntă împotriva animalelor. Concluzia principală a investigației indică faptul că actualul cadru legal și modul de finanțare al serviciilor de gestionare a câinilor fără stăpân ar favoriza, în practică, eutanasia în detrimentul adopțiilor sau al altor soluții.Imagini din adăpostul din SuraiaUnul dintre cazurile documentate vizează adăpostul privat al firmei Vetmedan SRL, din comuna Suraia, județul Vrancea, administrat de medicul veterinar Daniel Lazăr. Într-un material video transmis către redacția Snoop de către Asociația Save our Paws apar scene de violență asupra câinilor.În imagini, un bărbat imobilizează un câine cu o crosă de capturare, îl scoate forțat din cușcă și îi administrează o injecție letală. Animalul este conștient și urlă. Potrivit declarațiilor făcute pentru Snoop de medicul veterinar Emma Stratulat, procedura ar fi fost realizată fără anestezie. În același material video, un alt câine este apucat de coadă și aruncat peste un gard betonat, pe ciment.Specialiștii și ONG-urile din domeniu spun că eutanasia ar trebui să fie ultima soluție. „Eutanasierea în masă este o abordare prea brutală. Chiar dacă ar fi eutanasiați astăzi toți câinii fără stăpân, fără o populație bine informată și responsabilă, în câțiva ani am ajunge exact de unde am plecat. Ar trebui să se pună accent atât pe campanii de sterilizare, cât și pe campanii de informare publică”, a declarat Călin, medic veterinar, pentru Snoop.ro. Zeci de sesizări și dosare penale în cursConform datelor transmise către Snoop de către IPJ Vrancea, în perioada 2023-2025 au fost înregistrate 79 de petiții privind activitatea adăpostului din Suraia. În prezent, polițiștii au în lucru trei dosare penale, dintre care două au fost deschise de peste un an, pentru uciderea animalelor cu intenție fără drept și abuz în serviciu.Un al treilea dosar a fost deschis după apariția publică a imaginilor cu violențele. Poliția a efectuat și percheziții în adăpost.La rândul său, DSVSA Vrancea a transmis că, în ultimii trei ani, a efectuat 21 de controale la adăpostul din Suraia și că nu au fost identificate motive pentru sancțiuni contravenționale sau sesizări penale privind procedurile de eutanasiere.Pe 11 februarie 2026, DSVSA și poliția au anunțat suspendarea activității adăpostului pentru 30 de zile. Directorul executiv al instituției, Mihai Cristinel, a declarat pentru Snoop că au existat sesizări, dar că acestea nu ar fi confirmat nereguli în controalele efectuate. Întrebat câte controale inopinate au fost realizate, a precizat că nu are numărul exact.Lipsă de centralizare la nivel naționalInvestigația mai arată că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituție aflată în subordinea Guvernului și coordonatoare a direcțiilor județene, a primit sesizări privind situația din Suraia de cel puțin șapte luni.Întrebată câte controale au fost efectuate la nivel național în adăposturile publice și private în ultimii trei ani, ce sancțiuni au fost aplicate și în câte cazuri s-a constatat eutanasie ilegală, instituția a răspuns că legea nu o obligă să centralizeze aceste informații, recomandând solicitări separate către cele 42 de direcții județene.Patru centre, jumătate din totalul eutanasierilorPe lângă Vetmedan SRL, Snoop a analizat activitatea altor trei entități cu un număr ridicat de eutanasieri: Asociația Aspa Ivets (Giurgiu), Heremy Animal Med SRL (Prahova) și Asociația „Un nou început, o nouă viață” (Suceava).Potrivit investigației, cele patru centre ar concentra aproximativ jumătate din totalul celor peste 64.000 de câini eutanasiați în perioada analizată.Cum ar trebui să arate prevenția În România, politica de sterilizare a câinilor și aplicarea amenzilor pentru proprietarii care nu respectă aceste obligații sunt definite clar prin lege. La capitolul implementării însă, stăm ceva mai rău. Legea prevede că sterilizarea câinilor de rasă comună și a metișilor acestora este obligatorie, indiferent dacă au sau nu stăpân. Câinii de rasă pură care dețin pedigree și alți câini cu statut special (de exemplu utilitari) sunt exceptați de la această obligativitate. Sterilizarea se realizează de regulă la patru-șase luni pentru femele și șase-opt luni pentru masculi, iar microciparea se face într-un moment similar în cazul câinilor cu stăpân.Legea prevede amenzi dure pentru nerespectarea obligației de sterilizare și microcipare. Proprietarii sau deținătorii de câini de rasă comună care nu își sterilizează patrupedele riscă amenzi semnificative între 5.000 și 10.000 de lei. În plus, legislația interzice...