„Le-am stricat mintea elevilor în 2-3 ani și acum consideră că nu pot merge la școală dacă nu primesc bani”, a declarat Ministrul Educației, Daniel David. Acesta a mai spus, în direct la un post de televiziune: „Într-un sistem educațional, copiii trebuie să vină la școală pentru că învățământul este obligatoriu și pentru că lor trebuie să le placă și/sau să vadă că este o cale spre succesul social. De aceea trebuie să vină copiii la școală”.Declarațiile ministrului, lăudat a fi un „profesionist” în poziția pe care o ocupă, arată cât de ușor este pentru cei aflați în poziții de putere să piardă contactul cu realitatea omului de rând. Statisticile ne arată că cele mai multe familii nu pot avea un trai decent în prezent: INS raportează că o gospodărie a avut, în medie, venituri în valoare de 8568 lei, în trimestrul IV din 2024. O familie cu doi copii are nevoie de peste 10.450 lei pe lună pentru un trai decent (sursa: raport Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România). Alocația este de 292 lei/lună (sursa: DGASPC). Daniel David spune că e „un sistem foarte generos de burse”. Tot el afirma, în același interviu, că bursa de merit a ajuns astăzi 450 de lei, în timp ce bursa socială este de 300 de lei. Generozitatea vine probabil, în viziunea ministrului, din numărul mare de copii care au beneficiat de burse. Conform unei analize Edupedu.ro din 2025, „peste jumătate dintre elevii din clasele VI-XII primesc bursă de merit, iar circa 600.000 au avut anul trecut media generală între 9,50 și 10, în creștere cu 142% față de precedentul an școlar”. (sursa)S-ar putea ca, în multe regiuni ale țării - unde inechitatea socială este mai accentuată - banii primiți prin „acest sistem foarte generos de burse” să facă o diferență în calitatea vieții elevilor.Sau nu. Nu avem de unde să știm, pentru că Ministerul Educației nu a făcut o cercetare cu privire la impactul burselor sau al retragerii acestora. „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România” (sursa), semnat chiar de ministrul Educației, conține doar 7 rânduri despre burse. Din nou, impactul pe care l-ar avea tăierea acestora nu este analizat.Ce știm sigur e că, din „ochi”, ministrul Educației ar fi vrut ca bursele să-i facă pe mai mulți elevi să participe la ore și la examenul de bacalaureat: „Eu aș fi vrut să văd, în acești doi ani, cât am avut bursele, măcar o prezență mai mare la Bacalaureat, dar nu am văzut-o. Dimpotrivă, prezența la Bacalaureat anul acesta a fost mai scăzută decât anii trecuți”.Însă tot el spune, apoi, că „au trecut doar doi ani și pot accepta faptul că nu se văd efectele pe termen lung”. De la începutul lunii iunie și până în prezent, conform datelor Substrat, Daniel David a avut 8 declarații distincte despre burse. Totuși, despre reforma sistemului de educație, aceeași analiză a arătat că a vorbit doar de 4 ori – dintre care o dată au fost menționate - ați ghicit? - bursele. Mai mult, reformele propuse de actualul ministru al Educației au fost dur criticate de profesori, cărora le-ar putea crește norma. Cine este, însă, Daniel David? Înainte de a ocupa fotoliul de la Ministerul Educației, Daniel David a fost rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a fost numit la conducerea Ministerului în timpul Guvernului Ciolacu II și a rămas în funcție și după ce Nicușor Dan a fost ales noul președinte al țării. Însă afirmațiile despre bursele elevilor nu sunt singurele controverse pe care le-a stârnit. David a respins ideea introducerii unei materii numite explicit „educație sexuală”, afirmând că discuția este „prea ideologizată” și nu mai poate fi controlată „științific sau curricular”. În schimb, a venit cu o propunere „necolorată ideologic”: o materie mai largă numită „Educație pentru sănătate”. Și declarația sa privind pe fondul protestelor studențești, după anunțarea tăierii acestora, a stârnit reacții împărțite: „Dacă aș fi în locul lor, și eu aș protesta. După cum sunt convins că un student rațional și decent, în momentul în care ar fi în locul meu, ar face ce fac eu”. Controversele nu se opresc aici: sindicatele din educație acuză Ministerul că evită să discute cu reprezentanții lor, în ciuda amenințărilor repetate ale profesorilor cu proteste constante, inclusiv la începutul anului școlar. Creșterea burselor pare să fi fost tentativă de a micșora discrepanța dintre nevoile unei familii și veniturile acesteia. S-a dovedit că nu este o soluție nici la problemele financiare ale cetățenilor, nici la absenteismul din sistemul de învățământ. Totuși, reformele care să ofere încredere elevului în educație se lasă așteptate. De la numirea sa în decembrie 2024 și până în prezent, ministrul Daniel David nu a venit cu nicio soluție concretă - doar cu afirmații despre cum ar arăta un sistem ideal.