Iranul traversează în aceste zile una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Scânteia a fost situația economică tot mai precară. Protestele au început pe 28 decembrie, când comercianți din Teheran au ieșit în stradă pentru a protesta față de o nouă prăbușire a monedei naționale, rialul, pe piața liberă. În ultimul an, moneda iraniană a atins minime istorice, în timp ce inflația a urcat la aproximativ 40%. Creșterea accelerată a prețurilor la produse de bază precum uleiul de gătit și carnea a afectat grav nivelul de trai al populației.Criza economică este agravată de sancțiunile internaționale impuse Iranului din cauza programului său nuclear, dar și de probleme interne precum proastă guvernare, corupție și lipsa reformelor structurale. Nemulțumirea socială, latentă de ani de zile, a explodat din nou în acest context.Protestele s-au extins rapid în marile orașe și în toate cele 31 de provincii și au căpătat un caracter profund politic, îndreptându-se direct împotriva regimului teocratic de la Teheran. Mulțimile scandează acum lozinci împotriva liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, un gest extrem de rar și riscant în Iran.În prima săptămână a lunii ianuarie, au apărut tot mai des mesaje de susținere pentru Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, aflat în exil. Mii de persoane au ieșit în stradă în Teheran și în alte mari orașe, ceea ce a transformat protestele într-una dintre cele mai serioase provocări la adresa regimului de la Revoluția Islamică din 1979 încoace.Represiunea sângeroasă a regimuluiRăspunsul autorităților a fost, după cum era de așteptat, unul extrem de violent. Forțele de represiune au folosit tunuri cu apă, gloanțe de cauciuc, dar și muniție reală împotriva protestatarilor. Medici din mai multe orașe au declarat că spitalele au fost copleșite de numărul mare de morți și răniți.Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, represiunea statului s-a soldat cu peste 2.000 de morți în mai puțin de trei săptămâni. Unele publicații internaționale vorbesc despre un număr de peste 12.000 de oameni uciși. Șeful sistemului judiciar iranian a promis „pedepse rapide și dure”, cerând instanțelor să nu arate „nicio clemență” față de ceea ce regimul numește „revoltați”, potrivit BBC. În trecut, astfel de declarații au precedat condamnări sumare și execuții. Pe 14 ianuarie, Human Rights Activists News Agency (HRANA), a confirmat moartea a 2.403 protestatari, 147 de persoane afiliate forțelor de securitate și aparatului de stat și nouă civili neimplicați. În plus, organizația a primit alte 779 de raportări de decese aflate încă în curs de verificare. Un oficial iranian a declarat anterior agenției Reuters că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise, dar a pus responsabilitatea pe seama unor „teroriști”.Pe 11 și 12 ianuarie, au apărut imagini video de la Centrul de Medicină Legală Kahrizak din Teheran, care arată familii căutându-și rudele dispărute. BBC a identificat cel puțin 180 de trupuri în saci mortuari într-unul dintre videoclipuri și aproximativ 50 într-un altul, alimentând temerile privind numărul real al victimelor.Între timp, Iranul este aproape complet izolat informațional. Un blackout al internetului, început pe 8 ianuarie, limitează drastic comunicarea și accesul la informații. Deși unii iranieni folosesc rețeaua de internet prin satelit Starlink, dispozitivele sunt interzise, iar autoritățile încearcă să le localizeze. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat întreruperea internetului susținând că protestele ar fi fost infiltrate de „grupuri teroriste instruite din străinătate”. Protestatar condamnat la moarte Un caz care ilustrează duritatea represiunii este cel al lui Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani. Tânărul a fost arestat joia trecută în orașul Fardis, la vest de Teheran. La doar câteva zile după arestare, familia sa a fost informată de autorități că a fost condamnat la moarte și că execuția ar fi fost programată pentru miercuri, 14 ianuarie, fără a li se furniza detalii suplimentare.Informațiile au fost făcute publice de organizația pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, care monitorizează situația minorității kurde din Iran. Blackout-ul aproape total al internetului face extrem de dificilă verificarea situației sale și a altor cazuri similare. Există totodată temeri serioase că numărul persoanelor condamnate rapid la moarte este mult mai mare, iar informațiile nu ajung în afara țării din cauza restricțiilor de comunicare.Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că ritmul și brutalitatea represiunii actuale depășesc chiar și precedentele valuri de proteste.Indiferent de modul în care această criză va fi temporar gestionată, Republica Islamică se confruntă cu o criză de legitimitate fără precedent, ale cărei efecte vor continua să se resimtă mult dincolo de actualele manifestații.