De aproape zece ani România colectează taxe speciale de la operatorii de pariuri și slot‑machines sub umbrela programului „Joc responsabil”. Ideea era ca aceste fonduri să fie folosite pentru educarea publicului și protejarea jucătorilor vulnerabili. În realitate, banii fie zac nefolosiți, fie sunt direcționați către bugetul general, fără legătură cu prevenirea adicției.În 2024, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a încasat 42,2 milioane de euro din contribuțiile companiilor, la care s-au adăugat 2,4 milioane de euro din anii trecuți. În total, 44,6 milioane de euro au intrat în conturile programului „Joc responsabil”, dezvăluie Golazo.ro.Din această sumă, doar 1.620 de euro au fost cheltuiți efectiv pentru activități, adică 0,003% din total. Potrivit sursei citate, singura inițiativă concretă a fost un workshop organizat pe 2 august 2024, alături de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, pentru câțiva asistenți sociali, cu scopul de a-i educa pentru recunoașterea, prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc.Situația este agravată de faptul că, prin lege, 70% din banii colectați pentru „Joc responsabil” sunt transferați direct în bugetul consolidat al statului. În 2024, aproximativ 30 de milioane de euro s-au folosit pentru alte scopuri decât cel inițial, de a combate adicția. În paralel, statul mai încasează și „taxa de viciu”, dublată anul acesta de Guvernul Bolojan la 1.000 de euro pentru fiecare aparat slot-machine (de păcănele). Cu circa 52.000 de aparate autorizate, rezultă încă 52 de milioane de euro anual. În total, România strânge peste 80 de milioane de euro pe an în numele prevenirii dependenței, dar investește aproape nimic în programe reale.La nivel internațional, conceptul de „joc responsabil” este folosit ca mecanism de prevenție a adicțiilor, menit să reducă daunele sociale. Totuși, Comisia Lancet pentru Sănătate Publică și Jocurile de Noroc avertizează că această paradigmă pune accentul mai degrabă pe responsabilitatea individuală, ignorând strategiile industriei care cultivă dependența. Raportul Lancet estimează că până în 2028 pierderile nete ale jucătorilor vor ajunge la 700 de miliarde de dolari, cu costuri uriașe pentru sănătatea publică globală.În România, aproximativ 100.000 de oameni sunt dependenți de jocuri de noroc. 13,3% dintre români joacă zilnic la pariuri, iar 85,93% sunt convinși că jocurile de noroc pot produce dependență.Psihologic, jocurile de noroc funcționează similar cu alte adicții. La fel ca în cazul substanțelor care dau dependență, precum nicotina, fiecare câștig sau aproape‑câștig produce o eliberare de dopamină („hormonul fericirii”). Creierul învață astfel să asocieze jocul cu satisfacția, ceea ce duce la repetarea compulsivă a comportamentului. România are resurse financiare considerabile pentru a combate dependența de jocuri de noroc. Operatorii plătesc taxe consistente, iar statul colectează anual zeci de milioane de euro. Totuși, banii fie sunt blocați, fie redirecționați către alte cheltuieli. Pe scurt, România nu depune eforturi consistente pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc deoarece industria aduce venituri uriașe la buget, iar inițiativele legislative care să combată efectele nocive ale acesteia sunt blocate de interese politice și economice.„Joc responsabil” rămâne doar un slogan, fără programe reale de educație, prevenție sau sprijin pentru cei afectați. În timp ce industria prosperă, cetățenii vulnerabili sunt din ce în ce mai afectați, iar statul ratează voit șansa de a transforma resursele colectate într-o politică publică atât de necesară.