Rectificarea bugetară este un mecanism prin care Guvernul reface practic toate calculele și face o reîmpărțire a resurselor către ministere și alte instituții. Executivul asigură astfel banii necesari pentru plata cheltuielilor obligatorii, precum pensiile, salariile bugetarilor și buna funcționare a instituțiilor publice, astfel încât acestea să nu rămână fără bani la finalul anului, dar și banii necesari pentru diferite investiții. Rectificarea este motivată de creșterea economică mult mai lentă decât era previzionat. După aceste modificări ar urma să ajungă la bugetul de stat aproximativ 3 miliarde de lei. Educația, mai puțin importantă decât cheltuielile din campanie ale politicienilorRectificarea dezvăluie și prioritățile executivului. Partidele politice și candidații la alegerile prezidențiale ar urma să primească mai mulți bani de la Guvernul Bolojan decât educația. Concret, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va primi 169 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor din campania pentru alegerile prezidențiale din acest an. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va primi doar 140 de milioane de lei. În țara în care educația este cronic subfinanțată, faptul că banii pentru cheltuielile electorale primează în fața sprijinului pentru educație indică o mare problemă. Educația se regăsește abia pe locul nouă între instituțiile care primesc bani în urma rectificării, plasată în urma AEP și mult sub alte domenii-cheie precum muncă, dezvoltare sau energie.România se numără printre țările europene care alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație, ajungând la doar 3,3% în 2023. În 2024, alocarea bugetară din PIB a fost de 4,3% în țara noastră, un record în ultimele două decenii. Doar Irlanda mai alocă un procent similar educației. Totodată, România este țara care cheltuie mai puțini bani pentru educație decât Benin și Zambia, raportat la PIB, conform raportului UNESCO din 2024 care monitorizează educația la nivel global. La nivel mondial, România se află pe locul 123 din 171 în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației. În același timp, pentru interese electorale, par să se găsească mereu bani. Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a fost cea mai scumpă din istoria României, conform unui raport Expert Forum. Datele raportate arată că 45% din bani s-au cheltuit pentru campania lui Crin Antonescu.AEP a aprobat la finalul lunii mai rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor și candidaților pentru campania electorală privind primul tur al alegerilor prezidențiale. Suma totală aprobată de AEP pentru rambursare pentru turul I al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025 este de 160,7 milioane de lei, echivalentul a 32,14 milioane de euro. Cheltuielile declarate pentru turul II, care a fost pe 18 mai, sunt de 68,4 milioane de lei, adică de 13,6 milioane de euroDupă rectificare, și SRI ar urma să primească încă 92,8 milioane leiRomânia cheltuie în 2025 aproximativ 1,63 mld. de euro pentru servicii secrete, ceea ce înseamnă 85,7 euro per capita. Polonia, cu o populație aproape dublă (36 mil.), are un buget total de 670 mil. euro, adică 18,6 euro per capita. Germania, cu peste 83 mil. de locuitori și un buget de 1,8 mld. euro, se situează la doar 21,7 euro per capita, de patru ori mai puțin decât România. Chiar și Marea Britanie, cu un buget total mult mai mare, de 4,45 mld. euro, raportează o cheltuială per capita mai mică decât România: 65 euro per locuitor. În lipsa unor rezultate vizibile, a unui control care să nu mai fie „doar cu numele” și a unei transparențe reale, suplimentarea bugetară pentru serviciile care consumă deja resurse semnificative nu este fundamentată și nu face decât să adâncească dezechilibrul între cheltuielile pe securitate și investițiile esențiale în educație sau sănătate.Protestele studenților din toată țara, ignorate de Guvern până la ora actualăEducația și tinerii din România continuă să fie tratați cu superficialitate. În timp ce sistemul educațional primește o suplimentare modestă, aflată chiar sub sumele alocate pentru decontarea cheltuielilor electorale, generațiile care ar trebui pregătite pentru viitor rămân lipsite de sprijin real. Guvernul a făcut deja „tăieri în carne vie” la acest capitol, iar rectificarea ignoră una dintre cele mai acute revendicări sociale din aceste zile: bursele studenților și elevilor. Niciun sprijin suplimentar nu a fost anunțat încă, deși în marile centre universitare au loc proteste de câteva zile.