Parlamentul israelian a adoptat o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri soldate cu victime israeliene, o măsură care a generat reacții dure la nivel internațional și temeri privind accentuarea discriminării juridice. Potrivit Al Jazeera, legea se va aplica în principal palestinienilor din Cisiordania ocupată, care ar urma să fie judecați în tribunale militare, în timp ce cetățenii israelieni sunt judecați în instanțe civile. Legea a trecut cu 62 de voturi din 120. Textul legislativ prevede că orice persoană găsită vinovată de uciderea unui cetățean israelian în Cisiordania va primi, în mod implicit, pedeapsa cu moartea. În cazul israelienilor acuzați de fapte similare, judecătorii au posibilitatea de a opta pentru pedeapsa capitală sau închisoarea pe viață. Diferența de tratament juridic reflectă existența a două sisteme paralele, aplicate în mod diferit palestinienilor și israelienilor. Datele citate de Al Jazeera indică o rată de condamnare extrem de ridicată în tribunalele militare, unde aproape toți inculpații palestinieni sunt găsiți vinovați. În schimb, cazurile în care cetățeni israelieni sunt urmăriți penal pentru violențe împotriva palestinienilor sunt rare, iar majoritatea investigațiilor sunt închise fără sentințe.Legea a fost susținută de ministrul securității naționale Itamar Ben Gvir și de premierul Benjamin Netanyahu, iar adoptarea ei a fost marcată de aplauze în rândul susținătorilor de extremă dreapta din Israel. Amichai Cohen, cercetător senior în cadrul Israel Democracy Institute’s Center for Democratic Values and Institutions, a declarat pentru Associated Press că „evreii nu vor fi inculpați în baza acestei legi”. El a subliniat că, potrivit dreptului internațional, Parlamentul israelian nu ar trebui să legifereze în Cisiordania, întrucât teritoriul nu face parte din suveranitatea Israelului, în pofida eforturilor coaliției de extremă dreapta conduse de Benjamin Netanyahu de a-l anexa.Reacții în lanț la nivel internaționalOrganizații pentru drepturile omului și instituții internaționale au criticat măsura ca fiind discriminatorie și contrară dreptului internațional. Amnesty International și Human Rights Watch au afirmat că aceasta consolidează un sistem juridic inegal și contribuie la ceea ce ele descriu drept un regim de apartheid.Mai multe state europene, inclusiv Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la caracterul discriminatoriu al legii. Curtea Internațională de Justiție a calificat anterior ocupația israeliană drept ilegală, iar Adunarea Generală a ONU a cerut încetarea acesteia.Organizația israeliană pentru drepturi civile a contestat legea la Curtea Supremă imediat după adoptare, argumentând că este discriminatorie prin definiție și că Parlamentul nu are autoritatea/jurisdicția de a legifera asupra unei alte populații decât cea a statului Israel. Autoritatea Palestiniană a descris legea drept o escaladare periculoasă, iar organizații palestiniene pentru drepturile omului au avertizat că aceasta legitimează execuțiile extrajudiciare sub acoperire legală. Biroul ONU pentru drepturile omului a cerut abrogarea imediată, subliniind că pedeapsa cu moartea contravine standardelor internaționale și că aplicarea ei într-un mod discriminatoriu este inacceptabilă.Consiliul Europei a calificat măsura drept un regres serios, subliniind incompatibilitatea pedepsei capitale cu standardele contemporane privind drepturile omului. În același timp, organizațiile internaționale atrag atenția că legea apare într-un context marcat de intensificarea violențelor, arestări în masă și acuzații persistente privind tratamentul deținuților palestinieni.Sursa citată notează că această lege se înscrie într-un cadru mai larg de politici și practici criticate de ani de zile pentru tratamentul diferențiat aplicat palestinienilor și israelienilor în același teritoriu.Pedeapsa cu moartea îndreptată discriminatoriu împotriva unor minorități etnice mai este întâlnită în state precum Iran, Arabia Saudită sau chiar Statele Unite.