Sănătate reproductivăDatele sondajului indică o societate profund divizată în privința drepturilor reproductive. 58% dintre tinerii români declară că sunt împotriva avortului, în timp ce 36% spun că îl susțin, iar 6% nu au o opinie clară. Susținerea avortului este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al celor din mediul urban. Opoziția este mai puternică în mediul rural și în rândul celor cu nivel mai scăzut de educație.Percepția asupra accesului la servicii de sănătate reproductivă este în mare parte critică. Aproximativ o treime dintre respondenți consideră că femeile din România au acces în mare măsură la servicii precum controale ginecologice, contracepție sau avort, în timp ce majoritatea cred că accesul este limitat.În rândul celor care susțin dreptul la avort, aproximativ 82% consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la această procedură în spitalele publice.Violența domestică și protecția victimelorPercepția asupra protecției oferite de stat victimelor violenței este extrem de critică. Doar 23% cred că statul protejează victimele agresiunilor în spațiul public, iar 74% consideră contrariul.În cazul violenței domestice, 22% cred că victimele sunt protejate suficient, în timp ce 76% spun că statul nu le protejează.Sănătatea mintală - o problemă larg răspândităProblemele de sănătate mintală sunt frecvente în rândul tinerilor. În general, deși problema este conștientizată, România are o problemă cu gestionarea acesteia. 40% dintre tineri spun că au trecut în ultimul an prin stres puternic, anxietate, depresie sau atacuri de panică, iar aproape 80% consideră că aceste probleme sunt frecvente în rândul generației lor.Majoritatea covârșitoare a respondenților (84%) susțin că statul ar trebui să acopere costul unui număr minim de ședințe de terapie pentru tineri.Principalele obstacole pentru accesul la consiliere psihologică sunt costurile ridicate (31%), rușinea sau teama de a fi judecați (31%), lipsa serviciilor accesibile (10%).Principalele probleme economice: costul vieții, locuințele, piața muncii și salariile Pentru majoritatea tinerilor, presiunea financiară vine în primul rând din costurile de bază ale vieții. 36% spun că alimentele le afectează cel mai mult bugetul lunar, 27% indică energia, iar 16% chiria. Alte categorii menționate mai rar sunt transportul (6%), sănătatea (%%) și educația (3%).Datele sugerează că problema centrală pentru generația tânără nu o reprezintă cheltuielile nenecesare, „mofturile”, ci cheltuielile de subzistență, ceea ce indică o presiune constantă a costului vieții.Accesul la locuințe rămâne o provocare majoră. 38% dintre tineri spun că dețin o locuință proprie, în timp ce 62% nu. În prezent, 37% locuiesc cu părinții sau familia extinsă, iar 19% stau în chirie. Aproape 60% cred că în următorii cinci ani vor locui în propria locuință. 57% dintre tinerii chestionați au în prezent un loc de muncă, iar 43% nu sunt angajați. Percepția asupra salariilor este astfel împărțită: aproximativ 28% consideră că salariul lor este bine plătit raportat la costul vieții, pe când alți 28% cred că venitul este insuficient.Principalele obstacole în găsirea unui loc de muncă sunt salariile prea mici (44%), lipsa experienței (26%), lipsa oportunităților în zona în care locuiesc (9%), lipsa locurilor de muncă în domeniul dorit (8%).Pentru mulți tineri, plecarea în străinătate rămâne o opțiune pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Aproximativ două treimi dintre respondenți consideră în mare sau foarte mare măsură că munca în străinătate poate reprezenta o soluție economică. Totuși, doar 28% spun că intenționează să plece în următoarele 12 luni. În cazul emigrării, familia ar fi cel mai greu de lăsat în urmă, potrivit unui procent de 77% dintre tineri.Motivul dominant al emigrării este clar economic. 65% indică dorința de a obține un loc de muncă mai bine plătit, pe când corupția și dorința de a începe o viață nouă sunt menționate de câte 10% dintre respondenți. Distribuția ideologică a tinerilor:30% centru-stânga29% dreapta16% stânga14% centru-dreapta.Un procent semnificativ, aproximativ 12%, nu se identifică cu o orientare politică clară.