Planurile guvernului Bolojan pentru reforma educației nu sunt bine primite de sindicatele din învățământ, principalele dezamăgiri fiind legate de normele de predare și salarizare. După încercări eșuate de a convinge executivul să facă schimbări pentru legea reformei, sindicatele au recurs la un referendum prin care profesorii pot decide boicotarea începutului de an școlar, pe 8 septembrie. Legea 141/2025, cea contestată de angajații din învățământ, presupune creșterea normei didactice de predare, comasarea a peste 500 de școli, creșterea numărului de elevi într-o clasă, dar și scăderea tarifului la plata cu ora. Toate aceste măsuri sunt criticate de profesori și se cere eliminarea lor.„În situația în care guvernanții vor fi în continuare indiferenți față de solicitările noastre, întrucât acțiunile F.S.L.I. și F.S.E. „Spiru Haret” sunt puse în slujba intereselor membrilor acestora, vă propunem următoarea formă de protest: BOICOTAREA ÎNCEPERII ANULUI ȘCOLAR PE DATA DE 8 SEPTEMBRIE 2025”, au scris sindicatele, conform documentul citat de Edupedu.Între timp, guvernul condus de Ilie Bolojan nu pare să fie interesat de nemulțumirile angajaților din educație și merge înainte cu legea care promite reforma învățământului. Protestele profesorilor continuă și astăzi, prin pichete în fața Ministerului Educației. De asemenea, indiferent de rezultatul referendumului propus, în data de 8 septembrie va avea loc un marș de protest pe traseul Piața Victoriei - Palatul Cotroceni. Conflictul dintre profesori și Ilie Bolojan a atins un nou vârf, după ce premierul a declarat că norma didactică de predare a scăzut în ultimii ani, legea urmând să regleze acest lucru. Sindicatele au respins afirmația, pe care au numit-o „complet falsă”, și cer prim-ministrului să o retragă. „Cerințele și presiunile asupra cadrelor didactice au crescut constant, pe fondul unor reforme continue (însă fără nicio finalitate) și a unei finanțări sub standardele minime europene. Înainte să facă o astfel de afirmație descalificantă pentru un demnitar de un asemenea rang, poate domnul prim-ministru ar fi trebuit să verifice de ce peste 700 de milioane de euro din PNRR au fost pierdute și să spună cine se face vinovat de o asemenea indolență, fiind astfel văduvit de o sumă consistentă un domeniu cu atâtea nevoi, cum este sistemul educațional”, a fost reacția sindicatelor, citate de Agerpres. Observația legată de finanțarea educației este pertinentă; România continuă să se afle sub media de finanțare a Uniunii Europene. Țara noastră acordă doar puțin peste 3% din PIB pentru educației, unul dintre cele mai mici nivele din UE, conform Eurostat. Situația din sistemul educațional este cât se poate de gravă, iar refuzul autorităților de a intra într-un dialog constructiv cu profesorii nu va rezolva problemele, pe care guvernul spune că vrea să le soluționeze. Până acum, atât Ilie Bolojan, cât și Daniel David, ministrul Educației, au dat dovadă de o atitudine de superioritate și au venit cu măsuri care doar îngreunează suplimentar munca profesorilor. Ca de obicei, din păcate, reforma educației se lasă așteptată.