Guvernul și-a asumat marți, 2 decembrie, din nou răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile magistraților, după ce prima dată a fost declarat neconstituțional de către CCR, în lipsa unui aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii. În cele din urmă, magistrații au dat aviz negativ, însă acesta este doar consultativ. Potrivit proiectului, pensiile magistraților nu vor putea depăși 70% din nivelul ultimului salariu net. Astăzi, pensia este la fel de mare ca și ultimul salariu, ceea ce îi face pe magistrați să se retragă din viața profesională timpuriu. De asemenea, vârsta de pensionare va crește treptat de la 48 de ani la 65, legea introducând o creștere a vechimii în muncă de la 25 la 35 de ani. Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare va fi de 15 ani începând din 2026. Primul proiect prevedea o tranziție mai scurtă, de 10 ani, însă magistrații s-au opus. „Acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nici pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, nu se simt respectați. Al doilea efect al proiectului este că vine și pune economia pe baze sănătoase. Suntem pe penultimul loc în UE ca număr de cetățeni activi implicați în economie [...] doar 53% sunt implicați într-o formă contractuală. […] În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan în plenul Parlamentului. Reforma pensiilor speciale este și un jalon din PNRR, ceea ce obliga România să rezolve această problemă pentru a beneficia în continuare de peste 230 de milioane de euro fonduri europene. Suma ar fi trebuit să vină în urmă cu aproape 2 ani, când a fost depusă cererea de plată numărul 3. Cu toate acestea, toate încercările eșuate de reformă au întârziat plata. Acum, România are ca termen final luna august 2026 pentru absorbția acestor fonduri.„O lege care poate fi privită inoportună de magistratură nu este neapărat o lege neconstituțională. Însă, din perspectiva Înaltei Curți, dacă dânșii consideră că au identificat niște critici de constituționalitate, atunci pot activa acest mecanism și pot face sesizarea către CCR”, a declarat ieri la Digi24 ministrul Justiției, Radu Marinescu, întrebat despre posibilitatea ca ÎCCJ să conteste din nou legea la Curtea Constituțională. Potrivit unor surse judiciare citate de Hotnews, ÎCCJ s-ar pregăti din nou să conteste proiectul reformei. După ce va fi votată de Parlament, Curtea Supremă are la dispoziție 2 zile pentru a duce din nou legea pe masa CCR.