După publicarea datelor care indică o scădere a deficitului bugetar mai mare decât era anticipată, PSD a trecut rapid în ofensivă împotriva premierului Ilie Bolojan. Sorin Grindeanu sugerează că situația preluată de guvernul Bolojan nu ar fi fost atât de gravă pe cât se afirmă, minimizând implicit rolul propriului partid în generarea dezechilibrelor bugetare. Or, măsurile de austeritate adoptate de actualul executiv – oricât de discutabile ar fi în privința țintelor și a impactului social – sunt în mod direct consecința deciziilor guvernului precedent.Sub conducerea lui Marcel Ciolacu, fostul premier PSD, România a ajuns în 2024 la cel mai mare deficit bugetar din UE, de peste 9% din PIB. O mare parte din dezechilibrele actuale își au originea în 2024, când, pe fondul „super-anului electoral”, guvernul a cheltuit masiv pentru a susține politici populiste, cu miză electorală. Doar între septembrie 2023 - octombrie 2024, guvernul Ciolacu a cheltuit aproximativ 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă - echivalentul a circa 13 miliarde de euro - pentru alocări către diverse instituții, subvenții pentru partide, pensii și alte cheltuieli. Europa Liberă România estima că în trei luni și jumătate guvernul Ciolacu a consumat din Fondul de rezervă de două ori mai mult decât toate guvernele de la aderarea României la UE până în 2023. PSD a făcut în tot acest timp „opoziție” de la guvernare și a amenințat constant cu ieșirea din executiv, miza politică fiind clară încă de la începutul formării acestuia. Pe măsură ce se apropie momentul așa numitei rotative guvernamentale, prin care PSD ar urma preia conducerea guvernului, decredibilizarea lui Ilie Bolojan este cu atât mai importantă pentru strategia PSD de a capitaliza electoral pe fondul nemulțumirilor sociale din ultima vreme. 1 miliard de dolari pentru un loc în „Board of Peace”Nemulțumirile social-democraților din ultima vreme nu vizează însă doar măsurile de austeritate. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, se arată profund îngrijorat de direcția strategică a politicii externe și de securitate a României, justificând astfel o cheltuială de 1 miliard de dolari în numele „păcii”. Președintele social-democraților a lansat ideea că România nu ar trebui să refuze invitația lui Donald Trump de a face parte din așa-numitul „Board of Peace”, un fel de alternativă a ONU promovată de liderul de la Casa Albă, care și-a atras rapid numeroase și aspre critici. Un loc în acest nou organism ar costa România nici mai mult nici mai puțin de 1 miliard de dolari, bani despre care Grindeanu spune că s-ar putea găsi în buget, în ciuda măsurilor de austeritate. „Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate”, a afirmat liderul PSD în direct la Antena 3 CNN.Problema acestui Consiliu nu este doar costul său, ci și arhitectura politică profund controversată pe care Trump o propune, invitând 60 de state să se alăture, printre care și regimuri autoritare precum Rusia, Belarus și China. Aleksandr Lukașenko a anunțat deja public că Belarus se va alătura inițiativei, iar Trump susține că și Rusia va face acest pas. Mai mult, deși cele 60 de state ar urma să aibă fiecare un vot simbolic, Trump s-a autoproclamat președinte al Consiliului, rezervându-și ultimul cuvânt în luarea deciziilor. Această construcție concentrează de fapt puterea într-o singură mână și golește de conținut principiul multilateralismului pe care se bazează diferite structuri internaționale. Inițiativa este prin urmare un instrument eminamente politic și personal, care subminează valorile și principiile dreptului internațional, de care chiar Trump a afirmat recent că „nu are nevoie”.