Discursul toxic din mediul online este, probabil, cea mai josnică formă de interacțiune pe care o poți avea pe internet, însă nu toate aceste postări trebuie tratate cu superficialitate. Dincolo instigarea la violență sau dezinformare, orice interacțiune care promovează legionarismul, simbolurile sale sau liderii mișcării, încalcă legile din țară. Suntem înclinați să minimalizăm gravitatea acestor postări și foarte ușor să-i numim ”nebuni” pe cei care le publică, însă asta nu schimbă atitudinea nocivă tot mai prezentă în societatea românească, care începe să normalizeze discursul extremist și violent. În mai puțin de o lună, internetul românesc a văzut o filmare cu un livrator străin luat la bătaie de un tânăr care îi reproșa că e invadator, iar la câteva zile distanță l-a auzit pe Tzanca Uraganu cum explică de ce și cât trebuie să bați o femeie. Chiar dacă combaterea dezinformării sau a urii e o luptă vagă, care, în final, ține de nivelul de educație media pe care instituțiile reușesc să-l atingă, lupta cu extremismul trebuie făcută prin pași concreți, nu prin certuri irelevante în secțiunea de comentarii. Conform legii, România interzice „organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”. Totul e cât se poate de clar, fără loc de interpretări majore. Tânărul care l-a luat la bătaie pe livratorul străin era foarte mândru de ideile lui și avusese la poza de profil de pe Facebook o zvastică. Ca el, mulți alții nu se feresc să posteze public tot felul de mesaje de susținere a legionarismului sau direct simbolurile mișcări. Cum depui denunț pentru postările din mediul onlineCea mai simplă cale de urmat când vezi astfel de mesaje e să trimiți un denunț online către Parchetul României, de unde este apoi repartizată către departamentele în măsură să aplice sancțiunile. Denunțul pentru Parchet se face online la sesizare@mpublic.ro, însă trebuie să conțină semnătura electronică avizată și datele tale personale precum: numele, prenumele, CNP și domiciliul. O altă variantă este site-ul Poliției Române, la adresa https://politiaromana.ro/ro/petitii-online unde poți completa un formular de petiție. În ambele cazuri, va trebui să oferi date legate de subiectul sesizării tale, să atașezi toate dovezile pe care le ai, să indici locul de unde le-ai luat și să descrii infracțiunea sesizată. În tot procesul acesta, nu uita să invoci legea 217/2015, revizuită de Parlament la finalul lunii iulie a anului curent, 2025.De asemenea, e bine să verifici constant articolul 289 din Codul de Procedură Penală, în cazul în care apar modificări legate de modul în care sesizările, denunțurile sau petițiile trebuie întocmite pentru a putea fi acceptate de autorități. Incitarea la ură, dezinformarea și alte subiecte care pot fi mult mai subtile sau vagi pică în curtea CNA-ului, care și-a însușit și rolul de a modera discursul din mediul online. Cazul lui Tzanca Uraganu, care a spus recent într-un podcast că și-a lovit partenerele cu „o palmă, două ca să le stăpânești”, s-a viralizat instant și a deschis discuția despre importanța sancționării derapajelor de acest fel.Episodul podcastului respectiv a fost șters, între timp, însă dacă mai auzi genul ăsta de mesaje care instigă la violență, indiferent că este la adresa femeilor sau altor persoane, sesizarea către CNA se face la adresa https://www.cna.ro/PORTAL-PETI-II-adresate-CNA.html, unde va trebui să alegi categoria corespunzătoare, adică Radio/TV sau dacă e conținut audiovizual de pe internet. La fel ca în cazul denunțurilor către Poliție, și aici va trebui să completezi cu datele tale personale și să oferi detalii despre neregulile pe care vrei să le reclami. Una peste alta, niciuna dintre toate aceste formulare de sesizări nu durează mai mult de cinci minute pentru a fi depuse și contribuie enorm la combaterea discursului care instigă la ură, violență sau cel extremist.