Românii par să fi ajuns la capătul răbdării față de clasa politică tradițională. Potrivit celui mai recent Barometru Informat.ro - INSCOP Research, realizat în perioada 1–9 septembrie 2025, 50,6% dintre cetățeni declară că ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat la viitoarele alegeri. Totodată, 55,1% ar dori dispariția partidelor existente și înlocuirea lor cu unele noi.Este prima dată după 1989 când disponibilitatea declarată de a vota formațiuni politice noi depășește 50%, semnalând o ruptură serioasă între electorat și actuala clasă politică.Nemulțumire profundă față de status quoRemus Ștefureac, directorul INSCOP Research, consideră că aceste cifre ilustrează nu doar o nemulțumire față de guvernarea actuală, ci și o „dorință de resetare structurală a sistemului politic”. Dacă în 2015 doar 30% dintre români erau dispuși să voteze formațiuni noi, astăzi procentul a urcat la 50%. Cei mai nemulțumiți sunt tinerii Sondajul arată că cei mai receptivi la ideea unor partide noi sunt tinerii de 18-29 de ani (64%), dar și cei din categoria 30-44 de ani (57%). Aceeași tendință este vizibilă și în rândul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR.Jumătate dintre respondenți (50,6%) ar vota un partid nou, 28,8% afirmă că nu ar face acest lucru, iar 19,9% nu s-au hotărât. Doar 0,8% au evitat să răspundă.În ceea ce privește frustrarea față de opțiunile politice actuale, 55,1% dintre români afirmă că toate partidele existente ar trebui să dispară, 40,7% resping această idee, iar 4,1% nu au o opinie.Un semnal pentru întreaga clasă politică! Îl vor lua decidenții în seamă de această dată?Rezultatele sondajului nu sunt surprinzătoare, ținând cont de momentul în care ne aflăm. Încrederea în instituții și lideri politici este din ce în ce mai scăzută, iar participarea electorală se menține oscilantă. Faptul că majoritatea românilor declară fie dorința dispariției actualelor formațiuni, fie disponibilitatea de a susține partide noi indică o tensiune profundă între societate și elitele politice.În lipsa unor oferte politice credibile care să canalizeze această nemulțumire, există riscul ca frustrarea publică să se exprime fie prin absenteism, fie prin susținerea unor partide populiste. Totodată, pentru partidele emergente, aceste cifre reprezintă un potențial de creștere rar întâlnit în istoria post-decembristă.Mai multe partide noi au încercat să intre în Parlament la alegerile din decembrie 2024, însă contextul electoral le-a fost, într-o anumită măsură, defavorabil. Pe de o parte, bazinul tradițional al PSD, PNL și UDMR le-a rămas în mare parte fidel acestora. Urbanul mic și mediul rural au votat într-o mare măsură partidele populiste, în frunte cu AUR. Pe de altă parte, electoratul reformist - cel mai fragmentat - s-a orientat în mare parte spre USR, alimentat și de „votul util”, explicat prin teama de ascensiunea extremiștilor. Doar câteva voturi s-au dispersat către partide noi, precum SENS, Drept sau REPER, care nu au reușit să atingă pragul electoral. Singura formațiune aflată la prima candidatură care a reușit performanța de a intra în Parlament a fost POT, cățărându-se pe notorietatea lui Călin Georgescu. (Nu știu dacă să-l introducem, că ar fi prea mult cred. În funcție de spațiu poate fi omis)Cum arată oferta electorală dacă excludem partidele tradiționale?SENS (Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate) este un partid progresist de centru-stânga. Își propune să ofere tinerilor o reprezentare autentică și să răspundă provocărilor viitorului prin politici sociale și ecologice. Promovează o educație adaptată noilor tehnologii, un sistem medical centrat pe prevenție și sănătatea mintală, precum și tranziția către o economie verde și nepoluantă. În același timp, susține egalitatea de șanse și eliminarea oricărei forme de discriminare a cetățenilor pe criterii de sex, religie, orientare sexuală sau statut social.Conform statutului, SENS își dorește „o Românie profund europeană, care adoptă nu doar normele de drept ale Uniunii Europene, ci și respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.În cel mai recent barometru Informat.ro - INSCOP (iulie 2025) privind intenția de vot la alegerile parlamentare, SENS ar primi în prezent 2,4% din voturile românilor. La alegerile din decembrie 2024 partidul a obținut un scor de ~2,9%.DREPT (Dreptate și respect în Europa pentru toți) se declară ca fiind „singurul partid de centru-centru”. Manifestul politic subliniază valori universale - demnitatea umană, libertatea, egalitatea de șanse și solidaritatea - și propune un stat transparent, democratic și eficient, capabil să răspundă provocărilor prezentului cu soluții sustenabile. Partidul DREPT își propune să fie „o platformă a cetățenilor onești, a independenților care au ceva de spus și a partidelor mici, locale, care au o comunitate de reprezentat”. Formațiunea respinge extremismul și conservatorismul rigid, pledând pentru politici echilibrate, transparente și inovatoare,...