Închiderea Europa Liberă România nu e doar dispariția unei redacții din peisajul media românesc. E reducerea la tăcere a unei voci care a dat speranță României într-unul dintre cele mai grele momente din istoria recentă: perioada comunistă. Pentru o parte din societate, Europa Liberă a fost, istoric, un canal de supraviețuire. Ascultarea acestui post de radio nu era doar un gest de sfidare pentru puterea comunistă, ci un real risc. Mulți îl ascultau noaptea, cu volumul foarte scăzut, uneori cu „pătura în cap”. Bruiajul era puternic, mai ales în anii ’80, iar oamenii „vânau” frecvența corectă rotind continuu butonul aparatului. Uneori familii întregi ascultau în tăcere, cu cineva „de pază” lângă ușă sau geam. Frica nu era doar paranoia, căci denunțurile erau la ordinea zilei. Pentru alții, mai recent, a fost un reper de jurnalism care nu negociază cu puterea. Între aceste două ipostaze se întinde, de fapt, moștenirea ei reală.Memoria Europei Libere rămâne„Restul e arhivă”, transmite Europa Liberă. Cele peste 52.000 de articole publicate din 2019 până în 31 martie 2026 nu e doar o colecție de texte, ci o radiografie a peisajului politic românesc. Deși redacția s-a închis în 2008, după intrarea României în NATO (2004) și mai apoi în UE (2007), în 2018 aceasta a fost redeschisă pe fondul derapajelor politice și a creșterii fenomenului dezinformării. Site-ul lor rămâne un loc unde s-a scris fără filtru despre finanțarea partidelor și contractele cu presa, despre chiriile parlamentarilor, legile apărării naționale, deficitul cu premeditare și problema Fondului de Rezervă, manipularea electorala și dezinformările din social media, influența Chinei și vulnerabilitatea cibernetică, tragedii, vulnerabilități ale societății și sistemului politic. „Cele 52.341 de articole publicate de Europa Liberă România rămân accesibile, integral, oricui vrea să le citească, să le verifice sau să continue de unde am rămas noi”, transmite redacția. De unde a plecat totulReducerile bugetare vizând Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Media Globale (USAGM), printr-un ordin executiv semnat de Donald Trump în martie 2025, la scurt timp după revenirea sa la Casa Albă, au marcat începutul problemelor, afectând, printre altele, și finanțarea Europei Libere. „Președintele Trump face acum exact ce a vrut totdeauna Ceaușescu: Să reducă la tăcere Europa Liberă. A fost marele obiectiv al regimului și al Securității, dus până la extreme, cum a fost atentatul din 1981, când s-a urmărit lichidarea fizică a redacției de la Munchen. Europa Liberă, cea care a existat în ultimii 7-8 ani, în online, redacția din București, a fost o redacție foarte bună, și cunoaștem peisajul mediatic de la noi cum arată, cât de prost arată, și în acest peisaj era foarte mare nevoie de o redacție ca cea a Europei Libere, cu tradiție de jurnalism de calitate” a spus Liviu Tofan, fost jurnalist Radio Europa Liberă, citat de TVT Info.