Alte două femei au fost ucise, în mai puțin de 48 de ore – este al 28‑lea și, respectiv, al 29-lea caz de femicid din 2025 și încă un exemplu despre cum autoritățile devin complice prin nepăsare.Emil Gânj a dat foc casei femeii în timp ce aceasta se afla în interior. Anda nu a putut fi salvată la timp. Nu era prima oară când Gânj fusese violent cu fosta lui parteneră. Polițiștii din Mureș au emis în februarie 2024 un ordin de protecție, după ce bărbatul a bătut-o. În aceeași zi, a încălcat ordinul, motiv pentru care s-a emis ordin de arestare pe numele său. Un an mai târziu, în martie 2025, Gânj a incendiat prima dată casa în care locuia Anda. Ea nu se afla înăuntru, ci la mătușa sa. Fostul partener a intrat în casa mătușii, a răpit-o și a bătut-o. Anda a reușit să scape. Toate aceste fapte s-au petrecut în perioada în care bărbatul era eliberat condiționat.Snoop.ro a descoperit că, în 2008, el a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu o perioadă de suspendare de 5 ani, pentru două infracțiuni de „act sexual cu un minor”. Victima avea 13 ani, el 18. În Noul Cod Penal, faptele sale ar fi clasificate drept viol. Victima și familia sa au depus contestație în instanță. Curtea de Apel Târgu Mureș a respins cererea, considerând că o „pedeapsă excesiv de severă” nu ar fi benefică pentru „un tânăr de 21 de ani, care este la primul conflict cu legea penală”.3 ani mai târziu, în 2011, Gânj și mai mulți prieteni de-ai săi au ucis în bătaie un bărbat.Abia atunci a ajuns la închisoare, dar nu pentru mult timp. Cu tot cu sentința precedentă, ar fi trebuit să stea după gratii 15 ani și 6 luni, adică până în ianuarie 2026. Totuși, a fost eliberat cu aproape 5 ani înainte de termen, în 2020. Motivul? „Antecedentele penale (…) nu sunt atât de semnificative” - motivarea Judecătoriei Tg. Mureș.Cazul Andei nu este unic. De la începutul anului și până în prezent, 27 de femei și-au pierdut viața în atacuri motivate de ură de gen. Anda este al 28-lea caz. Știm multe despre modul în care a fost omorâtă, dar mai ales despre incapacitatea autorităților de a o salva. Nu se poate spune același lucru și despre multe alte femei, ale căror cazuri nu sunt prezentate de Poliție sau presă. La fel de necunoscute sunt și statisticile. Deși violența de gen este în creștere în România (sursa: Institutul European pentru Egalitate de Gen), statul nu are date actualizate despre atacurile asupra femeilor. Ultimul raport privind prevalența diferitelor forme de violență împotriva al Agenției Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), instituția care are ca misiune „prevenirea și combaterea violenței domestice”, a fost publicat în 2021. Această gaură lăsată de stat este acoperită de ONG-uri. Însă oricât ar vrea, activiștii nu pot să apere victimele sau să dea pedepse în concordanță cu gravitatea faptei.