Un proiect de lege al Guvernului vine cu schimbări radicale la sistemul de asigurări de sănătate. Dacă este aprobată de Parlament, mai multe categorii aflate în risc social și economic vor fi profund afectate. Se propune abrogarea excepției de la plata contribuției de sănătate (CASS 10%) pentru:soț/soție și părinți fără venituri proprii;beneficiari de indemnizație de șomaj;persoane în concediu pentru creșterea copilului (CIC); persoane aflate în perioada de acomodare după adopția unui copil;persoane cu venit minim de incluziune;personal monahal;bolnavi în programe naționale (alții decât cei cu afecțiuni oncologice).Toți cei vizați îşi pierd calitatea de asigurat şi vor trebui să plătească voluntar CASS calculat la 6 salarii minime (≈ 2.430 lei/lună). Plata se va face în două tranșe: 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea; restul de 50%, până la data de 25 mai 2026.Dacă proiectul de lege va trece, vor fi lăsate fără asigurări persoane singure și familii aflate deja sub pragul sărăciei. Afectați vor fi și pacienții cu boli cronice, ale căror afecțiuni necesită îngrijire de specialitate constantă. Pe de altă parte, măsura descurajează persoanele care iau în considerare adopția unui copil, proces care și așa este unul greoi, lung și costisitor. Salariații care se află în concediu pentru creșterea copilului se pot simți la rândul lor nedreptățiți de stat, dat fiind faptul că, până la acordarea concediului, persoana a cotizat la sistemul CASS. Eliminarea celor 7 categorii de persoane din calitatea de asigurat este cu atât mai periculoasă cu cât:România ocupă primul loc în UE în ceea ce privește numărul de decese cu o cauză prevenibilă sau tratabilă;România are al doilea cel mai scăzut grad de control preventiv din UE.Statul alocă de mai puțin de jumătate față de media UE pentru îngrijirea sănătăţii, per locuitor; Cheltuielile pentru programe de prevenție reprezintă doar 1% din cheltuielile totale.Pe scurt: mai puțini asigurați înseamnă mai multe decese care ar fi putut fi prevenite, diagnostice tardiv și costuri medicale mai mari pe termen lung.Guvernul riscă să șubrezească sistemul de sănătate într-un moment în care tocmai prevenția și accesul rapid la servicii ar trebui să fie prioritare. În loc să elimine discrepanțele dintre orașe și zonele rurale, noile modificări pun presiune și mai mult pe pensionari, persoane aflate în risc de sărăcie, mame, șomeri și bolnavi cronici – grupuri care, de multe ori, sunt deja silențios marginalizate. În loc să aducă soluții sustenabile, autoritățile par să mizeze pe taxe suplimentare, ignorând că investiția în controale preventive și în spitale bine dotate aduce economii pe termen lung.