Indexul Egalității de Gen 2025, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) arată că, în pofida progreselor, Uniunea Europeană rămâne la cel puțin 50 de ani distanță de egalitatea de gen deplină. Scorul mediu al egalității de gen în UE în 2025 este de 63,4%, ceea ce indică o egalitate de gen incompletă și instabilă. Disparitățile între statele membre rămân semnificative. Suedia conduce clasamentul cu 73,7%, în timp ce Cipru se află la coadă, cu 47,6%. România este a cincea cea mai inegală țară din UE, cu un scor de 57%. Diferențele reflectă nu doar niveluri diferite de dezvoltare economică, ci mai ales priorități politice divergente și capacități inegale ale statelor de a le combate.Majoritatea statelor membre înregistrează probleme în domeniile sănătății și educației. Acest fapt contrazice presupunerea larg răspândită că aceste sectoare sunt în regulă din perspectiva egalității de gen.Pentru prima dată, Indexul integrează date sistematice despre atitudini și stereotipuri de gen. Bărbații sunt în continuare percepuți ca principali furnizori de venit și lideri în familie, femeile sunt asociate cu roluri de îngrijire (activități casnice), iar controlul bărbaților asupra partenerelor este încă tolerat de o parte a populației.„Ghost quarter”: costul economic al inegalitățiiUnul dintre cele mai relevante concepte introduse în comunicarea Indexului este cel de „ghost quarter”. Femeile din UE câștigă, anual, doar 77% din venitul bărbaților (un sfert din munca lor se pierde). Pentru a ajunge la același nivel de câștig, ele trebuie să muncească 15 luni și 18 zile. Diferența de 3 luni și 18 zile reprezintă muncă neplătită, pierdere care se acumulează în pensii și venit pe parcursul vieții.Indexul Egalității de Gen 2025 arată că UE nu se află pe o traiectorie accelerată spre egalitate, ci pe una lentă, fragilă și dependentă de voință politică. Progresele apar acolo unde există presiune legislativă clară, iar stagnarea și regresul domină acolo unde se mizează pe „schimbarea naturală a mentalităților”, așa cum este și cazul României.