Reforma din sistemul de învățământ ajunge să fie una făcută doar din pix, mânată de dorința guvernului actual de a lua cât mai multe măsuri de austeritate care să sporească veniturile la bugetul țării. Doar că tăierile masive din educație nu vor contribui cu mai mult de 0,02%, ceea ce înseamnă aproape nimic. Impactul lor pentru toți oamenii din sistem, însă, e enorm. Vorbim aici de tăierile burselor pentru elevi și studenți, de comasările școlilor, dar și de creșterea normei de predare pentru profesori, care vor avea și o scădere a tarifului la plata cu ora. Toate aceste elemente îngreunează bunul mers al unui sistem oricum subfinanțat. Așa ajungem ca unele dintre cele mai drastice tăieri de buget și de finanțare din Educație, deși vitale pentru toți cei angrenați în sistem, să nu depășească 0,02% din PIB. Calculul a fost făcut de Romanian Economic Monitor (REM), un grup de cercetare din cadrul Universității Babeș-Bolyai care furnizează date și analize privind starea economiei românești.Datele sunt preluate de la Consiliul Fiscal și calculate laolaltă cu restul de măsuri de austeritate adoptate de guvernul Bolojan. Majoritatea acestora nu reprezintă un adaos semnificativ pentru PIB-ul României, iar cele din sănătate și educație rămân printre cele mai mici din întregul pachet de legi.Estimarea arată că anul viitor, în 2026, reducerile din educație ar urca la 0,20%, însă din nou, eșecul autorităților este evident; procentul este infim și nu e suficient pentru a contribui substanțial la corectarea deficitului bugetar. Pentru acest lucru, e nevoie de mult mai multe măsuri corecte și „reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public”, după cum afirmă economiștii din grupul REM. Faptul că România are doar 3% din PIB dedicat Educației, sub media UE care se apropie de 5%, este un alt eșec al instituțiilor executive, care se văd mulțumite să facă tăieri pe hârtie fără să calculeze cu adevărat impactul acestora. Pentru a contesta această atitudine a guvernului și a ministrului Educaței, Daniel David, studenții și elevii s-au solidarizat cu federațiile sindicale ale profesorilor. Toți vor ieși în stradă azi, 8 septembrie, începând cu ora 11. Protestul va începe în Piața Victoriei, după care se va îndrepta spre Palatul Cotroceni. În aceeași măsură, îndemnul la boicotarea începutul de an școlar a venit și din partea reprezentanților elevilor, nu doar a sindicatelor profesorilor. Consiliul Național al Elevilor (CNE) anunțase încă de săptămâna trecută că va sprijini boicotul și i-a încurajat pe tineri să poarte o banderolă albă la mână în timpul orelor pentru a indica greva japoneză. „Boicotul reprezintă o formă legitimă de protest prin care toți actorii din educație transmit un mesaj clar împotriva măsurilor de austeritate și efectelor acestora asupra elevilor, profesorilor și întregului sistem educațional. CNE sprijină toate formele pașnice de protest și încurajează elevii să poarte banderola albă, simbol al opoziției față de măsurile de austeritate și al lipsei de interes față de viitorul educației”, a transmis Consiliul pe pagina de Facebook.Atitudinea politicienilor, însă, continuă să fie una de sfidare și de completă ignorare a problemelor reale cu care se confruntă oamenii din sistem. Cea mai nouă astfel de voce vine din partea președintelui Nicușor Dan, care a spus că măsurile incluse în pachetul 1, ce includ și tăierile din educație, au fost adoptate pentru că au fost cele mai ușor de pus în practică.Detașarea pe care acest guvern și-o asumă atunci când dialoghează cu angajații și tinerii ce trec prin întregul sistem de educație este, în final, cel mai grav aspect din întreaga situație. Fără analize concrete legate de impactul bugetar sau social și fără a discuta deschis despre educație, domeniu care de-abia primește bani pentru a supraviețui, liderii executivului s-au asigurat că noile măsuri nu doar că nu vor fi o reformă, ci și că vor tăia excesiv tocmai din puținul ajutor care exista până acum.