Afirmația vine în contextul în care finanțarea cercetării din România rămâne una dintre cele mai reduse din Europa, în timp ce guverne succesive au amânat în mod repetat atingerea țintei de 1% din PIB pentru acest domeniu.În intervenția sa, ministrul a susținut că există o „confuzie” frecventă între cercetare și inovare. Potrivit acestuia, cercetarea are rolul de a produce cunoaștere, nu venituri directe.„Există, în același timp, o anumită confuzie între cercetare și inovare. Încerc, pe scurt, să spun că cercetarea consumă bani, nu produce bani. Toată lumea se așteaptă să producă bani. Nu, cercetarea consumă bani, dar produce cunoaștere. De fapt, ce așteaptă lumea de la noi nu este cercetare, este inovare. Adică să luăm cunoașterea de la noi sau de la alții, s-o transformăm în bani”, a spus ministrul Dimian, citat de Edupedu.În același context, acesta a anunțat că ministerul lucrează la un proiect legislativ dedicat digitalizării cercetării și stimulării transferului tehnologic către economie. Potrivit ministrului, scopul ar fi crearea unui cadru mai clar pentru parteneriate între mediul public de cercetare și sectorul privat.Proiectul ar urma să faciliteze transformarea rezultatelor cercetării în produse, servicii și tehnologii utilizate în economie. Ministrul a precizat că documentul este într-un stadiu avansat și că la elaborarea lui au fost consultați specialiști din țară și din străinătate. În opinia sa, societatea așteaptă tot mai mult ca rezultatele cercetării să fie vizibile în economie, iar cercetătorii ar trebui să se orienteze mai mult către aplicații practice.„(...) Însă vă rog cu toții să facem acest efort pentru a orienta cercetarea noastră către aplicații și a încerca să inovăm mai mult, pentru că în momentul de față economia și societatea are nevoi (sic!). Pe de altă parte, și noi, fie că vorbim despre oameni din Educație sau din Cercetare sau oameni care facem ambele lucruri, trebuie să înțelegem că mai mulți bani pentru educație și cercetare vin dacă economia produce mai mulți bani mai întâi, și noi putem contribui la acest aspect”, a mai spus ministrul potrivit sursei citate. Bugetul pe 2026Pentru 2026, proiectul de buget prevede pentru Ministerul Educației și Cercetării aproximativ 57,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 2,8% din PIB-ul estimat, față de 2025, când bugetul a depășit 60 de miliarde de lei - un buget oricum insuficient. Dacă s-ar aplica procentul de 6% prevăzut în fosta lege a educației - procent asumat de multe state dezvoltate din UE și nu numai - bugetul ar trebui să fie aproape dublu, deci de peste 120 de miliarde de lei. Din acest buget, suma alocată cercetării și dezvoltării este de aproximativ 2,7 miliarde lei, reprezentând doar 0,13% din PIB-ul estimat. Comparativ cu anul precedent, creșterea este de doar 0,02 puncte procentuale, mai arată Edupedu.Situația este cu atât mai problematică cu cât România are, cel puțin pe hârtie, un obiectiv vechi de peste două decenii. Potrivit Edupedu, ținta de 1% din PIB pentru cercetare a fost stabilită încă din 2002, dar termenul de atingere a fost amânat repetat. Inițial, aceasta trebuia îndeplinită până în 2020.Ulterior, programele de guvernare au reluat obiectivul, dar fără calendar clar. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022–2027 prevede din nou atingerea pragului de 1% din PIB, însă fără garanții concrete de finanțare. Mai recent, guvernul condus de Ilie Bolojan a reformulat obiectivul și a stabilit anul 2030 drept termen pentru atingerea pragului de 1% din PIB pentru cercetare, printr-o creștere graduală a bugetului. În prezent însă, nivelul alocărilor rămâne mult sub această țintă.O declarație care ridică semne de întrebareAfirmația potrivit căreia cercetarea „consumă bani, nu produce bani” ridică însă semne de întrebare, mai ales venind din partea unui ministru recent „uns” de PNL să conducă unul dintre cele mai dificile portofolii guvernamentale.În teorie, este corect că cercetarea fundamentală nu produce profit imediat și că rolul ei principal este să genereze cunoaștere. În realitate, cercetarea este un motor al economiei, nu un lux care poate fi finanțat abia după ce economia produce suficient.Economiile moderne se sprijină tocmai pe cercetare, inovare și capital uman. Universitățile, institutele de cercetare și laboratoarele sunt cele care generează tehnologiile, industriile și avantajele competitive ale viitorului.Din această perspectivă, dezbaterea deschisă de declarația ministrului arată din nou locul marginal pe care cercetarea îl ocupă în prioritățile statului român, într-un moment în care, la nivel global, ea devine tot mai clar coloana vertebrală a dezvoltării economice și sociale.