Pe 2 aprilie 2026, Consiliul General al Municipiului București a votat comasarea ARCUB, CREART și a altor cinci instituții culturale într-o singură direcție generală. Decizia a trecut cu 46 de voturi pentru și zero împotrivă. Comunitatea culturală spune că e ilegală. Ciucu spune că dispar sinecurile, nu cultura. Ambele lucruri pot fi adevărate în același timp, dar ele funcționează împreună, nu poți alunga una și să ai așteptarea ca cealaltă să prospere.În ședința Consiliului General al Municipiului București care a durat puțin peste o oră, au încetat să mai existe ca persoane juridice șapte instituții culturale ale Capitalei: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. În locul lor va funcționa, începând cu 15 iunie 2026, o nouă entitate numită Direcția Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit direct de primarul general, fără concurs în prima etapă.Proiectul a fost inițiat de Ciprian Ciucu și a trecut cu 46 de voturi pentru, 5 abțineri și zero voturi împotriv. Niciun consilier general nu s-a opus.Conform documentelor puse la dispoziție de Primăria Capitalei, comasarea elimină 112 posturi și generează o economie estimată la peste 4 milioane de lei pe an. Personalul existent nu este preluat automat în noua structură: toți angajații vor trebui să treacă printr-o procedură internă de selecție pentru a ocupa posturile disponibile în Direcție, ceea ce înseamnă că angajații actuali concurează pentru locuri mai puține decât există acum.ARCUB împlinea în 2026 treizeci de ani de activitate și administra printre altele programul de finanțare pentru sectorul cultural independent din București, adică banii de la care trăiesc o bună parte din organizațiile și artiștii care nu funcționează în sistemul public. Cosmin Manolescu, coregraf și expert cultural, a declarat la ședința CGMB că, odată cu dispariția ARCUB ca instituție autonomă, programul de finanțare pentru cultura independentă nu va mai exista în 2026, cel puțin nu în forma în care a funcționat până acum.Argumentul primarului general a fost consistent pe tot parcursul dezbaterii: instituțiile culturale din subordinea Primăriei nu sunt, în sens juridic și funcțional, așezăminte culturale autonome, ci servicii publice care furnizează și activitate culturală, și că reorganizarea lor ca direcție generală e o măsură de eficiență administrativă, nu o agresiune față de cultură. Ciucu a descris explicit ce urmează să dispară: contracte și parteneriate redundante, inclusiv, în formularea sa, cele cu „cei care vând hamburgeri" la evenimentele organizate de instituții.Critica din partea comunității culturale a mers pe mai multe direcții simultan. Una dintre ele e juridică: memoriul semnat de oameni de cultură și angajați ai instituțiilor afectate susținea că proiectul e nul, pentru că invocă în preambul OUG nr. 7 din 24 februarie 2026 ca temei al reorganizării. Iar același act normativ exceptează în mod expres instituțiile publice de cultură, inclusiv cele din subordinea unităților administrativ-teritoriale, de la măsuri de reducere a cheltuielilor de personal și de comasare a structurilor, potrivit Buletin de București. Cu alte cuvinte, proiectul s-ar fi bazat pe un act legislativ care, citit integral, interzice exact ceea ce proiectul propunea. Sindicatul Forum a anunțat că va contesta decizia în instanță.A doua direcție de critică e procedurală. Poetul Dan Mircea Cipariu a declarat în cadrul podcastului „Condamnați la cultură" că bugetele instituțiilor culturale fuseseră blocate practic din februarie, ceea ce a împiedicat derularea de proiecte cu câteva luni înainte de vot, sugerând că intenția de comasare exista cu mult înainte de dezbaterea publică. Consilierul general Jelea Bogdan a confirmat că a solicitat încă din decembrie 2025 o situație a cheltuielilor instituțiilor vizate și că nu a primit răspuns până în ziua votului.Tocmai acesta e punctul cel mai îngrijorător pe care critica mai elaborată îl ridică, și pe care entuziasmul față de eliminarea sinecurilor tinde să-l omită: transformarea acestor instituții din entități subordonate, cu autonomie relativă și conducere prin concurs, într-o direcție generală a Primăriei, controlată direct de primar, schimbă structura de putere în jurul culturii publice din București indiferent de câte posturi administrative sunt eliminate. Un program de finanțare pentru cultura independentă administrat de o direcție subordonată politic direct primarului general e un instrument de putere diferit față de unul administrat de o instituție cu conducere proprie și mandat cultural explicit.Rămâne de văzut dacă contestarea în instanță va suspenda sau anula hotărârea și dacă programul de finanțare pentru cultura independentă va supraviețui tranziției în forma lui curentă. Până pe 15 iunie 2026, când noua instituție devine operațională, există un interval de 60 de zile în care structurile actuale mai funcționează formal, dar cu bugete și...