Una dintre cele mai grave probleme pe care le avem în față, ca întreagă planetă, este cea a schimbărilor climatice; de departe, cea mai actuală și, în adevăratul sens al cuvântului, o criză de proporții. Graba cu care facem eforturile de a evita cele mai serioase dintre efectele acestor schimbări, însă, nu reflectă nici pe departe gravitatea situației. O atitudine care se vede și în opinia populației generale legate de schimbările climatice. Deși procentul oamenilor care au început să conștientizeze pericolul care ne așteaptă în viitorul apropiat este în creștere, numărul nu pare suficient de mare încât să genereze o accelerare sistemică pentru a implenta politici de reduceri a poluării sau de investiții în tehnologii verzi. La nivel european, 37% din populația UE e de părere că schimbările climatice reprezintă „o problemă foarte serioasă”, iar în România procentul scade la 18%, conform datelor Eurobarometru din acest an.Sigur, numărul crește semnificativ când răspunsul e că schimbările sunt doar „o problemă serioasă” (48% la nivelul UE, 47% la nivel național), însă conflictele armate și sărăcia au fost votate, per total, ca fiind mult mai grave decât orice criză care stă să vină și nu mai ajunge. Doar că schimbările climatice sunt periculoase tocmai pentru că efectele cu adevărat catastrofale, cele care probabil ar ralia toată planeta să ia măsuri concrete, ar fi deja un indicator că e mult prea târziu ca să mai inversezi procesul. Cel mai bun exemplu în acest sens este chiar România – țara noastră se află pe podiumul statelor UE cele mai afectate de schimbările climatice. Capitolul unde acest lucru este evident se referă la numărul de zile în care temperatura a fost mai fierbinte decât 90% din întregul istoric al măsurătorilor. Conform datelor Climate Central, țara noastră a avut 76 de astfel de zile, fapt ce ne plasează pe locul trei la nivelul UE, după Bulgaria (77 de zile) și Grecia (81 de zile). Datele sunt confirmate și de raportul „Starea Climei România”, realizat de 21 de cercetători români, care au concluzionat că, în lunile iunie și iulie 2024, stația București Filaret a înregistrat valori „fără precedent în peste 130 de ani de observații la această stație”.Nu doar Bucureștiul se află în această situație, județe ca Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați și chiar Maramureș sunt printre cele mai afectate de valurile de căldură. Valorile au fost atât de mari, de fapt, încât temperatura din România a fost peste media globală de încălzire. „Din 1958 până în 2023, temperatura medie anuală a României a crescut cu aproximativ +2.11°C, o creștere cu +0.30°C mai mare decât temperatura medie globală (+1.81°C) și cu +0.12°C mai mare decât temperatura medie în Europa (1.99°C)”, spun autorii raportului pentru țara noastră.Pericolul, deci, este cât se poate de real, iar pagubele pe care seceta și valurile lungi și intense de căldură le provoacă sunt greu de estimat. Fie că vorbim de o agricultură care devine tot mai sărăcăcioasă, de deșertificarea județelor din sudul țării, în special Doljul și Gorjul sau ne referim la stresul resimțit de corpul uman, toate acestea, însumate, reprezintă catastrofele la care ne gândim când vorbim de schimbările climatice.Realitatea este că planeta suferă încet, la un nivel pe care abia pare că-l percepem, iar nevoia de acțiuni ferme este mai urgentă ca niciodată. Populația Europei, dar și românii, încep să fie mai atenți cu privire la acest lucru, procentele celor care cred că „costurile daunelor cauzate de schimbările climatice sunt mult mai mari decât costurile necesare pentru o tranziție ecologică” fiind în creștere (34% la nivel european, 22% în România). Întrebarea este dacă aceste schimbări de percepție se vor traduce în schimbări de politici ale guvernelor, care continuă să ignore criza climatică și să finanțeze sectoarele cele mai poluante. În ajutorul planetei a venit și Curtea Internațională de Justiție care, în luna iulie a acestui an, a emis un aviz în care afirmă că lipsa de acțiune împotriva schimbărilor climatice constituie o încălcare a dreptului internațional. Statele insulare mici, cele mai expuse efectelor crizei climatice, sunt beneficiarii direcți ai acestui aviz, care obligă restul țărilor să accelereze politicile de tranziție verde și renunțare la combustibili fosili.Dreptul internațional, pe de altă parte, are nevoie de consens pentru a putea fi respectat și e foarte clar că acest consens este irealizabil când vine vorba de schimbările climatice sau de atrocitățile Israelului în Fâșia Gaza. Ce ne rămâne, atunci? Să continuăm să discutăm despre acest subiect, să nu lăsăm politicienii să schimbe agenda publică și, probabil cel mai important, să ne mobilizăm, să protestăm și să contestăm indiferența instituțiilor față de gravitatea și inevitabilitatea crizei climatice