Bucureștenii care coboară zilnic scările de la metrou urmează să plătească mai mult începând cu prima zi a lunii mai. Prețul cartelei de o călătorie va urca de la 5 lei la 7 lei, după ce decizia a fost validată în Consiliul de Administrație al Metrorex și confirmată public de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Pentru unii, 7 lei poate că nu sună catastrofal, însă pentru persoanele care se bazează zilnic pe acest mijloc de transport, presiunea economică este semnificativă. Problema este că aceeași călătorie costa 3 lei acum un an și jumătate, că la scumpirea din ianuarie 2025 abonamentul lunar ajunsese deja la 100 de lei față de 80 anterior, cel pentru șase luni de la 400 la 500 de lei, iar cel anual crescuse de la 700 la 900 de lei. Acum urmează o nouă rundă care redefinește toate aceste valori. Într-un interval de timp în care salariile au crescut anemic, inflația este la cote record, iar taxele și impozitele au fost mărite și ele, prețul unui bilet simplu de metrou ajunge și el să coste mai mult decât dublu într-un interval de timp foarte scurt.Felul în care este administrat Bucureștiul arată acum ca un mecanism care extrage bani din locuitori într-un mod greu de justificat. Cum justifică Metrorex scumpirilePlătești ca să intri dimineața, plătești ca să ieși seara, plătești ca să parchezi dacă ai mașină și plătești să circuli dacă nu ai. Metrorex operează o rețea de aproximativ 80 de kilometri de cale dublă cu 64 de stații și are peste 4.800 de angajați, cifre care arată cât de mare este mașinăria care trebuie întreținută, dar care nu explică de ce povara acestei întrețineri cade aproape exclusiv pe umerii călătorului obișnuit.Compania a invoccat frecvent scumpiri semnificative la combustibili, apă și canalizare, dar și la energia termică, adică exact acele componente care apasă direct pe funcționarea rețelei, iar majorarea tarifelor este prezentată drept o măsură prin care se încearcă reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli. Modul în care compania încearcă să-și consolideze bugetul este aberant, în condițiile în care până și directorii și angajații de la etajul 9 primesc „spor de metrou”, chiar dacă nu lucrează în subteran, potrivit Club Feroviar. Sporul respectiv este acordat pentru mecanici de tren, electromecanici, ingineri, subingineri, revizori de cale și revizori de tunel, meseriași de cale și meseriași de tunel, lăcătuși sau dispeceri centrali (40% din salariul brut), potrivit sursei citate. Prețuri peste alte capitale din regiuneMetrorex susține că prețul mediu al unei călătorii rămâne sub nivelurile întâlnite în multe alte capitale europene, comparație care ignoră cu eleganță diferența de putere de cumpărare dintre un bucureștean și un locuitor din Viena, Bruxelles sau Stockholm. Pentru a fi mai realiști, putem compara Bucureștiul cu orașe-capitală din Europa de Est. Astfel, în timp ce o călătorie în Sofia costă 0,8€, în Budapesta ~0,75€, în Varșovia puțin peste 1€, iar în Praga ~1,2€, Bucureștiul nu se lasă mai prejos, urmând să aibă o călătorie de aproximativ 1,37€. În condițiile în care salariul minim este puțin peste 500€, cel mediu din București puțin sub 1400€, iar o chirie pentru o singură persoană ajunge să coste și 400€ lunar. Noua ajustare vine tocmai într-un moment în care tot mai mulți bucureșteni se bazează pe metrou pentru drumurile zilnice, iar costul transportului începe să apese mai vizibil asupra vieții de zi cu zi, alături de alte poveri financiare. Generațiile mai tinere din București trăiesc deja cu un calcul existențial pe care părinții lor nu l-au cunoscut în aceeași formă. A rămâne în oraș înseamnă o chirie greu de suportat sau rate enorme, mâncare gătită din ce în ce mai rar pentru că și prețurile alimentelor au urcat și ieșiri tot mai rare. Pentru că până și o simplă seară în oraș a ajuns să fie „un lux” sau o decizie financiară atent calculată. A pleca înseamnă navetă, timp pierdut și alte costuri. Ambele variante au prețul lor, iar prețul crește indiferent ce alegi.Nimeni nu susține că transportul public trebuie să funcționeze în pierdere la infinit. Problema este că această scumpire nu vine însoțită de nicio viziune despre cum va arăta metroul bucureștean peste cinci ani, de nicio promisiune credibilă despre frecvența trenurilor sau despre integrarea reală a rețelei de transport. Vine pur și simplu, ca o factură trimisă fără explicații suplimentare, iar singurul lucru pe care îl poți face este să o plătești când o validezi la poartă în dimineața de 1 mai.Scumpiri și la STB, propuse de Ciprian CiucuÎn ianuarie, pe agenda Consiliul General al Municipiului București s-a regăsit un proiect care prevedea majorarea cu 66% a tarifelor Societatea de Transport București. Concret, prețul unei călătorii cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul urma să crească de la 3 lei la 5 lei, potrivit relatărilor Buletin de București.Argumentația din referatul de aprobare, semnat de primarul general Ciprian Ciucu, invoca presiunea costurilor de operare și...