Potrivit cercetării, 60,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36,7% spun că preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile. Orientarea majoritară spre schimbare indică un potențial ridicat de susținere pentru proiecte politice sau sociale care promit reforme și modernizare. Totuși, această deschidere nu este distribuită uniform în societate.„(...) această deschidere nu este uniform distribuită: ea este mult mai puternică în mediile urbane, în rândul celor cu educație mai ridicată și al persoanelor cu securitate economică mai mare, sugerând că experiența directă a oportunităților sociale crește apetitul pentru noutate. În schimb, orientarea mai tradițională se concentrează în zonele rurale, în rândul tinerilor cu resurse limitate și educație scăzută, unde schimbarea este percepută mai degrabă ca risc decât ca oportunitate. În esență, clivajul nu este unul cultural pur, ci reflectă mai ales diferențe structurale de capital economic, educațional și de expunere la modernitate”, a explicat sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Datele sondajului arată că susținerea pentru schimbare este mai ridicată în rândul femeilor, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al celor cu venituri mai mari. De cealaltă parte, preferința pentru tradiție apare mai frecvent în rândul tinerilor cu educație primară, al celor din mediul rural și al persoanelor cu venituri scăzute. Astfel, diferențele nu reflectă doar un clivaj cultural, ci mai ales disparități socio-economice profunde. „Barometrul Național al Tinerilor” analizează și alte teme relevante pentru această categorie de vârstă, precum orientarea politică a tinerilor, accesul pe piața muncii și emigrarea, dificultățile întâmpinate de studenți, accesul la locuințe, sănătatea mintală și serviciile de terapie, dar și sănătatea reproductivă.Cum se explică discrepanțeleAcestea pot fi explicate în mare măsură prin diferențe socio-economice profunde, diferențe pe care le vedem în fiecare eurobarometru pe aceste paliere, care nu plasează România în poziții favorabile. Datele Eurostat sau analize ale OECD arată că România rămâne una dintre cele mai inegale societăți din Uniunea Europeană în privința accesului la educație, venituri și oportunități sociale.România se numără constant printre statele UE cu cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială. În 2024, aproximativ 27,9% dintre români se aflau în această situație, o proporție mult peste media europeană.În rândul tinerilor, vulnerabilitatea este și mai vizibilă. Aproape 14,7% dintre tinerii români se confruntă cu privare materială și socială severă, al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Totodată, în România, locul în care trăiești contează enorm pentru nivelul de trai. În orașele mari există acces mai bun la educație, servicii publice, locuri de muncă și mobilitate socială, în timp ce multe comunități rurale se confruntă cu infrastructură slabă, oportunități economice reduse și servicii educaționale limitate. În timp ce în București și județul Ilfov riscul de a te confrunta cu lipsuri este destul de mic, afectând doar 12% din populație, situația se schimbă dramatic odată ce ieși din această zonă. De exemplu, în sud-estul țării, riscul este uriaș, afectând aproape 40% dintre oameni, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Educația este de asemenea un factor decisiv. Datele arată că riscul de sărăcie scade drastic în cazul persoanelor cu studii superioare, în timp ce tinerii proveniți din familii cu nivel scăzut de educație sunt mult mai expuși excluziunii sociale. Această diferență influențează direct modul în care este percepută schimbarea: pentru cei cu resurse și oportunități, ea reprezintă o șansă de progres, în timp ce pentru cei aflați în situații deja vulnerabile poate fi percepută ca un risc pe care unii nu își permit să și-l asume. Când peste un sfert din copiii din mediul rural din România se culcă flămânzi, aspecte precum educația, migrația, gândul la progres și oportunități, rămân idei abstracte, departe de realitatea cu care aceștia se confruntă zilnic. În astfel de condiții, schimbarea este adesea percepută ca un risc, nu ca o oportunitate, iar oamenii tind să prefere astfel stabilitatea și valorile tradiționale. Așa arată o lume în care mulți nu își permit să se ghideze în viață după sloganul „Take the risk or lose the chance” (Asumă-ți riscul sau ratează ocazia).