Peste 1.500 de primării din România vor fi marți în grevă de avertisment. Nemulțumirile sunt legate de reducerile cheltuielilor administrației publice locale și centrale propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Acțiunea de protest are loc între orele 10:00 și 12:00. Sindicaliștii spun că noile măsuri ar veni cu riscuri asupra funcționării administrației locale. Prim-ministrul Bolojan a vorbit la Digi24 despre viziunea sa asupra acestor măsuri. „Nu mai avem posibilitatea să transferăm sume imense către autorităţile locale. Trebuie să ştie toţi românii care este situaţia. În Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale, impozitele pe proprietate, le acoperă, în general, toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităţilor locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Deci asta e o problemă destul de mare. Suntem ţara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autorităţile locale”, a declarat Bolojan. Aproape jumătate din investițiile derulate în România se fac prin autoritățile locale, însă cu fonduri guvernamentale sau bani europeni, a mai explicat Bolojan. Cu alte cuvinte, premierul explică faptul că primăriile nu mai pot funcționa cu bani de la guvern, ci trebuie să devină autosuficiente. Dezbatere la Guvern. Grindeanu se opune tăierilor. Bolojan susține că se va ajunge la o reformă mai profundă a administrației pe viitor, indiferent cine va guverna În paralel cu greva, la Guvern a avut loc și o dezbatere privind „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice şi impactul acestora asupra comunelor din România”, organizată de Asociaţia Comunelor din România.Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, este în dezacord total cu viziunea premierului Ilie Bolojan. Grindeanu a ținut un discurs tăios în timpul dezbaterii, acuzând „diabolizarea” primarilor și a administrațiilor locale care nu își pot acoperi costurile. „Pe scurt, dacă nu ești dintr-o localitate în care ai miliarde de la buget, atunci ești prezentat ca fiind incapabil, angajator de pile sau amante sau ești unul dintre cei care vrei să iei fonduri de la bugetul de stat ca să le furi. Această diabolizare in corpore e doar o minciună comodă care exprimă o lene morală și intelectuală a celor incapabili să depășească un populism ieftin”, a declarat liderul social-democraților. Acesta a părăsit sala înainte de discursul premierului. La rândul său, Ilie Bolojan spune că Guvernul nu mai poate susține astfel de cheltuieli pe termen lung, mai ales în contextul deficitului bugetar. De asemenea, premierul compară situația României privind transferurile de la bugetul central către bugetele locale cu situația la nivel european. „Capacitatea Guvernului de a crește transferurile către autoritățile locale e scăzută, indiferent cine va fi premier și ce coaliție va guverna în anii următori. (...) Avem 2 posibilități: să dovedim că în actualele structuri putem fi mai performanți, mai eficienți sau dacă nu reușim acest lucru, e o problemă de timp până în 2028, când vor fi alegeri. (...) Se va ajunge la o reformă a administrației care va însemna reduceri de comune și comasări”, a subliniat Bolojan. Un primar prezent la dezbatere îl contrazice pe premier. Acesta consideră disproporționată comparația cu alte state europene, invocând inegalitățile salariale profunde dintre România și alte state, dar și diferențele salariale dintre marile orașe din România și mediile rurale. Cum ajung primăriile să ceară bani de la Guvern?Datele Comitetului European al Regiunilor arată că peste 80 % din resursele financiare ale primăriilor vin în mod direct sau indirect de la București, prin subvenții, cote defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată redistribuită de stat, proporție cu mult peste media UE (~50%). În paralel, impozitele și taxele locale reprezintă o pondere foarte mică din resursele totale ale autorităților locale, cu mult sub media UE, ceea ce limitează autonomia financiară a primăriilor.Această dependență structurală vine dintr-un cadru legislativ și fiscal care nu le dă primăriilor suficientă putere de a colecta venituri proprii și le lasă cu responsabilități crescute – de la plata salariilor în administrație până la investiții mari în infrastructură – fără resurse adecvate pentru a le acoperi. În practică, colectarea taxelor locale este slabă, iar veniturile generate sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de personal sau cele curente, ceea ce face aproape inevitabilă apelarea la bugetul central pentru umplerea acestor goluri.Pe lângă aceasta, fragmentarea administrativă accentuează aceste vulnerabilități, întrucât zeci sau sute de comune mici nu au o bază economică solidă care să genereze venituri locale semnificative. Unele nu își pot plăti nici măcar salariile fără subvenții. Această realitate reflectă modul deficitar prin care funcționează în prezent administrațiile locale, prin menținerea unui număr mare de unități administrative...