Curtea Constituțională a României a stabilit astăzi că legea privind reforma pensiilor magistraților este constituțională, respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia vine după patru luni de incertitudine, cinci amânări succesive și două asumări ale răspunderii Guvernului Bolojan.Legea a trecut cu votul a șase din cei nouă judecători constituționali: Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au votat împotriva reformei. Hotărârea deblochează una dintre cele mai sensibile reforme, jalon din PNRR, și deschide calea promulgării actului normativ, mult așteptat atât pe plan intern, cât și în relația cu Comisia Europeană.Ce prevede legea Noua formă a legii diferă de varianta respinsă anterior de CCR, introducând o perioadă de tranziție mai lungă, de 15 ani în loc de 10.Legea prevede astfel creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani, pe parcursul următorilor 15 ani. Potrivit proiectului, cuantumul va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonat la maximum 70% din ultima indemnizație netă. Cu alte cuvinte, pensiile nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net al magistraților. Pensionarea anticipată a magistraților va fi în continuare posibilă, cu condiția unei vechimi de 35 de ani și o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani.Un parcurs tensionat, cu cinci amânări și o sesizare către CJUEDecizia de astăzi vine după o serie de amânări motivate de necesitatea analizării documentelor depuse de ÎCCJ, inclusiv solicitarea președintei instanței supreme, Lia Savonea, de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Înalta Curte a susținut că anumite prevederi ar putea încălca dreptul european în raport cu statutul magistraților. Ce se întâmplă cu fondurile europene care depind de reformăÎn ajunul deciziei CCR, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertiza că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din componenta de granturi nerambursabile a PNRR, reforma pensiilor fiind un jalon pentru a primi în continuare aceste fonduri. Ministrul afirma că aceasta ar putea deveni „prima sumă pierdută” dacă legea nu este validată. Oficialul sublinia că Executivul așteaptă evaluarea finală a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 3, un proces care „poate dura și două săptămâni”, și care urma să stabilească dacă banii mai pot fi recuperați. Odată cu decizia de astăzi a Curții Constituționale, care a confirmat constituționalitatea legii, situația capătă o turnură favorabilă, dar neașteptată pentru România. Reforma considerată doar un vis până ieri are acum șanse reale să fie acceptată de Comisia Europeană, chiar dacă termenul inițial dat de executivul european a fost depășit.